Muzeul Național de Artă al României (III)

Urmează pictura de la sfârșitul sec. 19 și începutul sec. 20.

Safta florăreasa, Ștefan Luchian (1900).

Dumitrițe, Ștefan Luchian (1902-1905).

Autoportret, Ștefan Luchian (1905-1907).

Garoafe roșii și albe, Ștefan Luchian (1906-1908).

Femeie cu umbrelă, Nicolae Vermont (1890-1900).

Vedere din Giverny dimineața, Samuel Mützner (1908).

Corăbii în portul Brăila, Jean Al. Steriadi (1909).

Femeie în peisaj, Cecilia Cuțescu-Storck (1910).

Peisaj, Arthur Segal (1910).

Apoi vin sălile dedicate perioadei interbelice.

Femeie cu mască, Mihail Teișanu (1919).

Moschee, Jean Al. Steriadi (1920).

Nud la fereastră, Theodor Pallady (1919-1925).

Peisaj italian, Corneliu Mihăilescu (1921).

Familie de tătari, Iosif Iser (1921).

Fata pădurarului, Nicolae Tonitza (1924-1926).

Curtea cu rufe, Nicolae Tonitza (1929-1930).

Cosași odihnindu-se, Camil Ressu (1925).

Portret de țărancă, Aurel Băeșu (1920-1928).

Două surori, Nina Arbore (1925).

Femeie cu umbrelă, Ipolit Strâmbu (1927).

Tătari, Ștefan Dimitrescu (1927-1932).

Piață la Veneția, Nicolae Dărăscu (1921-1926).

Peisaj din Muscel, Nicolae Dărăscu (1930-1936).

Femeie în roz pe malul mării, Gheorghe Petrașcu (1930).

Canal la Veneția, Gheorghe Petrașcu (1928).

Compoziție suprarealistă cu nud, Victor Brauner (1929).

Țărancă cu ouă, Marcel Iancu (1930).

Portretul Cellei Delavrancea, Milița Petrașcu (1933).

Colivia, Eustațiu Stoenescu (1937).

Zeul Pan, Dimitrie Paciurea.

Nud, Gheorghe Ionescu Sin (1939).

Pegas, Ion Jalea (1940).

Fată cu bluză albă, Camil Ressu (1941).

Acoperișuri - strada Mihai Eminescu, Lucian Grigorescu (1942).

Ultima parte a expoziției conține lucrări postbelice.

Marginea orașului, Alexandru Ciucurencu (1947).

Peisaj marin cu fluturi, Ion Țuculescu (1950-1955).

Grădini la Suceava, Costin Ioanid (1964).

Muzeul de Artă al României (II)

Galeria de Artă Românească este cealaltă colecție de artă importanță a muzeului, alături de ce Europeană. Conține lucrări și obiecte ce acoperă o perioadă mergând din epoca medievală și până în prezent.

În ceea ce privește arta medievală, este prezentată o colecție impresionantă de obiecte de natură religioasă: icoane, obiecte de culte, fragmente de frescă, pietre tombale, etc.

Ușă de biserică, lemn sculptat, 1452-1453, Mânăstirea Snagov

Maica Domnului cu pruncul, 1512-1513, tempera și foiță de au pe lemn

Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab și al familiei sale, c. 1517, frescă desprinsă din pictura interioară a bisericii Mânăstirii Argeșului. Când au renovat biserica, pe la sfârșitul sec. 19, au distrus fresca medievală. Din fericire, fragmente au fost salvate și păstrate în muzee.

Frescă înfățișându-l pe Mircea cel Bătrân - tot de la Mânăstirea Argeșului.

Piesă de altar, tempera și foiță de aur pe lemn, sec. 16, biserica reformată din Șmig, jud. Sibiu.

Ferecătură de carte, argint aurit, sec. 16.

Piatra de mormânt a lui Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot al Țărilor Române, 1730, biserica Mânăstirii Văcărești (distrusă de comuniști).

Vin apoi pictori reprezentanți ai curentului romantic din prima jumătate, respectiv de pe la jumătatea sec. 19 și imediat după.

Portretul Mariei Maiorescu, pictat de Constantin Lecca (1846).

România revoluționară, C.D. Rosenthal (1850). Model a fost Maria Rosetti, importantă figură a revoluției pașoptiste.

Portretul lui Ienăchiță Văcărescu, Anton Chladek (c. 1852-1858). Chladek, pictor român de origine cehă, a fost profesorul lui Nicolae Grigorescu.

Fată cu tamburină, Gheorghe Tătărescu (1848).

Nud, Gheorghe Tătărescu (1850).

Vin apoi săli dedicate marilor pictori români din a doua jumătate a sec. 19.

Pe terasă la Sinaia, Theodor Aman (1888).

Petrecere cu lăutari, Theodor Aman (1884)

D-ra Anastasia Rudeanu, Mișu Popp (1870).

Moara, Sava Henția (1881).

Evreul cu gâsca, Nicolae Grigorescu (1880). Evident, este mult Grigorescu. Și majoritatea tablourilor lui sunt cu ciobănași / ciobănițe / țărăncuțe, care cu boi. O să le sar pe astea.

Portretul Mariei Nacu, Nicolae Grigorescu (c. 1875-1879).

Țiganca de la Ghergani, Nicolae Grigorescu (1872).

Drumul mare, Ioan Andreescu (1879-1880)

Fetiță cu găină, Ioan Andreescu (1876-1879)