Kasbah Taourirt

Este un complex fortificat (un kasbah) în orașul Ouarzazate.  Orașul se găsește la sud de Munții Atlas, la o altitudine de peste 1000 de metri, oarecum în centrul unui platou arid. Încă din perioada romană, Ouarzazate a fost un mic târgușor, un loc de popas pentru caravane. În sec. 16 devine sediul unui emir local. Dar adevărata dezvoltare începe în sec. 20, în perioada dominației franceze, când este transformat într-un oraș garnizoană.

Kasbah-ul în sine pare să fi fost ridicat în sec. 17. Cel puțin așa susține tradiția orală. A fost construit în întregime după o tehnică berberă, din cărămizi de chirpici și pământ bătut (un amestec compus din pământ, nisip / pietriș / paie, puțină apă este turnat într-un cofraj și bătut cu maiul pentru a fi compactat).

În sec. 19 fortificația a fost preluată de o veche familie din aristocrația berberă, numită Glaoui. Zisa familie a fost unul din aliații importanți ai francezilor în zonă. Care i-au răsplătit pe măsură: proprietăți și demnități lucrative, precum cea de pașă de Marrakesh. Beneficiind de resurse însemnate, membrii clanului respectiv au extins masiv kasbah-ul, transformându-l într-un complex palațial de mari dimensiuni.

Steaua familiei Glaoui a pălit semnificativ, după ce Marocul a obținut independența deplină în 1956. Noul regim nu le-a iertat colaborarea cu autoritățile coloniale și le-a retras mare parte a surselor de venit. În cele din urmă, proprietarii au vândut palatul autorităților locale. Care l-au lăsat în părăsire. În clădirile dezafectate s-au stabilit ilegal familii sărace. Situația s-a menținut până prin anii '90, când o parte a palatului a fost restaurat și transformat în muzeu (partea nerenovată încă adăpostește locatari ilegali). Locația a fost folosită și pentru turnarea unor secvențe din filme celebre, precum Gladiatorul și Prințul Persiei.

Marele cutremur din septembrie 2023 a afectat serios kasbah-ul, care a fost închis pentru reparații.

În unele săli erau organizate expoziții ale unor artiști locali.

Drumul de la Erg Chebbi la Ouarzazate

După ce am vizitat marea de dune de la Erg Chebbi, am pornit către orașul Ouarzazate. Drumul ne-a dus oarecum de la est la vest, de-a lungul laturii sudice a Munților Atlas.

Mai întâi am traversat hamada (deșertul pietros de culoare negricioasă).

Din loc în loc am întâlnit oaze cu satele aferente.

Pentru turistul străin doritor de lapte de cămilă.

Am trecut și prin 3-4 orășele.

Nu prea erau oameni pe stradă...

... poate temperatura îi ținea prin case. Și era prima jumătate a lui mai.

Deșert cât vezi cu ochii.

Râu cu apă în el - o imagine rară în această parte a Marocului.

Pentru amatorii de tajine. Tajine este atât numele unui tip de mâncare tradițională, cât și al vasului ceramic în care este gătită.

Aici este un magazin la marginea drumului, unde, între multe alte lucruri, poți cumpăra...

... fosile preistorice. Vânzarea de fosile este o activitate economică legală în Maroc. Sunt căutători specializați, iar deșertul dă la iveală sute de mii de exemplare. La fel stă treaba cu geodele - cristalele de stâncă. Am cumpărat un trilobit și o geodă și nu am avut probleme să le scot din țară. Am întâlnit astfel de magazine mai peste tot locul.

În depărtare se vede Centrala electrică solară Noor (sau Nur - în arabă înseamnă lumină) de lângă Ouarzazate. Este cea mai mare de acest fel din lume, ocupând o suprafață de 3000 de hectare. Sunt în realitate 4 centrale diferite. Noor 1, 2 și 4 sunt centrale solare obișnuite, cu panouri fotovoltaice de ultimă generație. Noor 3 are 7400 de oglinzi, care reflectă lumina solară în vârful unui turn de 250 de metri. Lumina concentrată produce o așa temperatură, încât topește sarea. Câteva zeci de tone de sare specială sunt transformate într-un lichid vâscos, care este apoi pompat în subsol unde fierbe apă, astfel se obțin aburi, care pun în mișcare turbinele centralei pentru a obține energie electrică. După care, sarea topită este recirculată și tot procedeul reluat. Sarea topită poate reține suficientă căldură pentru a fierbe apa timp de 8-10 ore, deci centrala funcționează la parametri normali și peste noapte, ori în perioadele cu nori (care nu sunt prea multe aici). Toată povestea a costat 9 miliarde de dolari și va acoperi peste jumătate din nevoile țării cu energie curată.

De sus se vede așa...

Erg Chebbi

Erg Chebbi este o „mare de dune” în miniatură. Este situat în sudul Marocului, lângă un orășel numit Merzouga, în apropiere de granița cu Algeria. Măsoară vreo 28-30 de kilometri de la nord la sud și vreo 8-9 kilometri lățimea maximă est-vest. Nu face parte efectiv din Deșertul Sahara. Este practic o depresiune, care, în decursul mileniilor, a fost umplută cu cu nisip adus de vânt dinspre sud, dinspre Sahara propriu-zisă, unele dune atingând 150 de metri înălțime. Este înconjurat de „hamada” - un platou deșertic pietros, de o culoare negricioasă.

Turiștii străini au început să-și facă apariția prin anii 1980. De atunci, turismul a devenit o industrie importantă în zonă și una din principalele surse de venit pentru satele de păstori berberi. Cazarea aici ne-a costat mai mult decât la un riad din Fes sau Marrakech (nu mai știu sigur cât, dar peste 20 de euro). În preț au fost incluse transportul de la parcarea taberei (tabăra este între dune și nu orice mașină răzbate),  dormitul într-un cort mare (dar cu paturi și cu baie), cină și mic dejun, ceva spectacol de muzică și dans tradițional în jurul focului de tabără.

Pentru alți 20 de euro ești trezit la 4 și jumătate dimineață pentru o plimbare cu cămila și pentru șansa de a admira răsăritul soarelui deasupra dunelor. Merită fiecare bănuț și căscat.

Tabăra noastră...

... și alte tabere pentru turiști; pe marginile ergului sunt multe altele.

Unii preferă mijloace motorizate de transport.

Merzouga

Pentru încălecat (și des-), cămila trebuie să stea pe burtă. Când animala se ridică (respectiv, se așază), se balansează puternic în toate părțile. Dacă nu te ții bine, lesne vii în nas. Tabăra (y compris partea cu cămilele) este deservită de băieți tineri, care vorbesc binișor engleză (rup și ceva în franceză și spaniolă).