Muzeul Colecțiilor de Artă

MCA este al doilea cel mai mare muzeu de artă din București, după (evident) Muzeul Național de Artă al României. De fapt, a fost inaugurat în 1978 ca o secție a MNAR, care nu mai avea suficient spațiu de expunere pentru toate lucrările din patrimoniul său.

Muzeul adăpostește peste 30 de colecții de artă donate statului român, începând din 1927, de diferiți colecționari - mulți dintre ei artiști ei înșiși, ori oameni de litere. Grosul exponatelor îl constituie picturi realizate de pictori români de la sfârșitul sec. 19 - sec. 20, precum Grigorescu, Petrașcu, Tonitza, Andreescu, Iser, Pallady, Ressu, Ciucurencu, Baba și alții (unii cunoscuți, alții mai puțin). Există și ceva lucrări ale unor artiști străini (nu prea multe), dar și mobilier, covoare orientale, icoane, ceramică etc.

Sediul MCA se află pe Calea Victoriei, nr. 111 - colț cu Calea Griviței, în Palatul Romanit. Partea centrală a edificiului a fost ridicată pe la începutul sec. 19 de boierul Constantin Faca (la vremea respectivă vorbim de intersecția Podului Mogoșoaiei cu Podul Târgoviștei). Sau, mai degrabă, acesta a început ridicarea clădirii, căci a murit înainte s-o termine. În care condiții, în 1812, moștenitorii au vândut-o vistiernicului Grigore Romanit, unul din marii boieri ai epocii, de origine greacă (căci încă era regimul fanariot). Acesta și-a creat aici o reședință foarte luxoasă. Romanit a murit și el în 1934, fără a lăsa moștenitori direcți. Surorile sale au închiriat, apoi au vândut palatul statului, care a mutat aici diferite instituții, înainte de a-l transforma în sediul Ministerului de Finanțe. În 1883, pentru că spațiul se dovedea neîndestulător, au fost ridicate și aripile laterale, palatul căpătând forma de „U”, pe care o are și în prezent.

Punte cu trei arcade, Gheorghe Petrașcu (1934)

Fata pădurarului, Nicolae Tonitza (1924)

Anemone, Ștefan Luchian

Case la Mânăstirea Agapia, Nicolae Grigorescu

Bazar, Samuel Mutzner

Natură moartă cu carte și vas cu flori, Alexandru Ciucurencu (1943)

Peisaj pe Sena, Theodor Pallady

Port în Franța, Jean Al. Steriadi (1928)

Portret de femeie, Iosif Iser (1931)

Autoportret, Corneliu Baba (1986)

Philadelphia pe (foarte) repede înainte

Philadelphia este cel mai mare oraș din statul Pennsylvania, deși, după modelul american în care metropolele nu sunt și centre administrative, nu și capitala statului. Cu cei 1,6 milioane de locuitori ai săi, este al 6-lea cel mai populat oraș din US.

A fost fondată în 1682 de William Penn, cel care a fondat și colonia care-i poartă numele (actualul stat). După întemeiere s-a dezvoltat repede - pe la 1750 depășise deja Bostonul, devenind cel mai mare și cel mai bogat dintre cele 13 colonii. Philadelphia a jucat un rol important în timpul Războiului de independență. Aici s-a întrunit primul Congres Continental (parlamentul fostelor colonii), aici a fost adoptată Declarația de Independență, iar, mai târziu, și Constituția. Și tot aici a fost prima capitală a tinerelor State Unite ale Americii.

Fiind unul dintre cele mai vechi și prospere orașe din colonii, Philadelphia se mândrește cu multe „prima”: prima bibliotecă publică (1731), primul spital orășenesc (1751), prima facultate de medicină (1756), prima bursă (1790) și chiar prima grădină zoologică (1874).

Sunt multe de văzut și merită să „pierzi” 2-3 zile pe străzile metropolei istorice. Din păcate, noi am avut la dispoziție doar câteva ore.

Monumentul lui George Washington (1897)

Muzeul de Artă din Philadelphia

Statuia lui Rocky. Acțiunea din film are loc în Philadelphia. De altfel, celebra scenă cu alergatul pe scări este filmată în apropiere pe treptele muzeului de artă.

Primăria a fost construită între 1871-1901.

Independence Hall a fost construită în 1753 pentru a servi drept sediul al administrației coloniale. În timpul Războiului de Independență, aici s-a întrunit Congresul Continental și au fost adoptate documentele pomenite mai sus.

Liberty Bell (Clopotul Libertății) se găsește peste drum de Sala Independenței într-un mic muzeu. A fost montat în turnul clădirii administrației, având ca scop chemarea membrilor parlamentului coloniei la ședințe. Legenda, apărută pe la jumătatea sec. 19, susține că a fost bătut pentru a anunța votarea independenței. Spărtura a apărut tot în sec. 19. Clopotul a fost prost turnat de la început, trebuind să fie reparat în mai multe rânduri.

Casa în care a locuit Betsy Ross, femeia care ar fi cusut primul steag al Statelor Unite. Sau așa zice legenda, istoricii au alte păreri.

Aleea lui Elfreth (după numele unui unui fierar care a locuit aici) este partea cea mai veche din Philadelphia și unul dintre cele mai vechi din State. De-a lungul ei sunt 32 de case construite între 1703-1836.