Washington (III)

National Mall este un mega parc în inima orașului. Se întinde pe o lungime de 3 kilometri, de la est la vest, capetele fiind marcate de clădirea Capitoliului (est) și Memorialul lui Lincoln (vest). Are două părți oarecum egale: jumătatea vestică adăpostește o serie de monumente, în timp ce partea estică este străjuită de mai multe mari muzee și clădiri federale. Ca să vezi tot ai nevoie de mai multe zile. Cum noi am stat doar 2, a trebuit să facem o selecție. Casa Albă se găsește la nord de Mall.

Un parc (ceva mai scurt, doar vreun kilometru jumate) apărea chiar în planurile inițiale ale capitalei, realizate în 1791 de arhitectul francez Pierre Charles L'Enfant. Parcul a trecut prin nenumărate faze de construcție, extindere, demolări și refaceri de-a lungul sec. 19. Forma actuală urmează destul de fidel un proiect de la începutul sec. 20 (1902), dar unele dintre clădirile ce mărginesc parcul sunt mai vechi. Modificări și adăugiri au avut loc tot timpul, până în prezent.

Monumentul lui Washington se găsește oarecum la jumătatea parcului. În formă de obelisc egiptean, este dedicat lui George Washington, primul președinte american. Are o înălțime de 169, 046 de metri. Lucrările la monument au început în 1848, dar au fost întrerupte de mai multe ori din lipsa fondurilor, ori din cauza problemelor cu fundația și structura generală. Șantierul a fost, deasemenea, oprit între 1961-1865 în timpul Războiului Civil. Edificiul a fost finalizat în linii mari în 1885 și deschis pentru public în 1888. În 2011 un cutremur a provocat ceva daune, drept pentru care monumentul a fost închis și a trecut prin lucrări de consolidare. Intrarea e gratis, cu programare în avans.

Pentru a strânge fonduri, a fost permisă „cumpărarea” unor pietre din zid de către particulari, organizații, orașe sau chiar state.

De sus ai panorame asupra întregului oraș. Aici vedere spre vest; în fundal Memorialul lui Lincoln.

Vedere spre est; în fundal Capitoliul.

Casa Albă

Pentagonul

Memorialul Jefferson și aeroportul.

Monumentul dedicat celui de-al Doilea Război Mondial.

Memorialul Lincoln a fost ridicat în 1922 și este dedicat președintelui omonim, care a câștigat Războiul Civil și a pus capăt sclaviei negrilor.

Monument dedicat soldaților americani ce au luptat în Războiul din Coreea.

Casa paznicului ecluzei este cea mai veche clădire de pe Mall. A fost ridicată în 1837 și era locuită de paznicul ecluzei și familia sa. La vremea respectivă pe acolo trecea un canal navigabil.

În partea stângă este „Castelul” - clădirea centrală a Institutului Smithsonian. A fost construit între 1849-1855.

Cum ziceam, în partea estică a Mall-ului există un număr de muzee, din care noi am ales 3.

Muzeul Național de Istorie Naturală a fost deschis în 1910. Intrarea este gratis, așa cum este de fapt la toate muzeele de pe Mall.

Safirul Logan este unul dintre cele mai mari din lume - cam cât un ou de găină.

Diamantul Hope este unul dintre cele mai faimoase din lume și unul dintre puținele albastre. Are și o istorie bogată. A fost excavat în India prin sec. 17 - prim mențiune a sa datează din 1666. A fost cumpărat de regele Ludovic XIV al Franței și a rămas în posesia casei regale până în timpul Revoluției Franceze, când dispare (probabil furat). Reapare în 1839, în posesia unui bancher olandez pe nume Hope. A fost donat muzeului în 1958. Valorează undeva între 200 și 350 de milioane de dolari.

Washington (II)

Casa Albă este reședința oficială și locul de muncă al președintelui SUA. Corpul central (sau Reședința Executivă), pentru că ăla este practic Casa, a fost construit în 1800. Apoi a trebuit refăcut, pentru că, în 1814, în timpul războiului dintre SUA și Anglia, briții au cucerit Washington și au ars Casa Albă. Oricum, nici ce vedem azi nu este originalul, o grămadă de președinți aducând modificări. Astfel, întrucât personalul și funcționarii deveniseră prea numeroși pentru intimitatea familiei prezidențiale (încă o dată, preșu' lor chiar locuiește aici), la începutul sec. 20 a fost construită o anexă - Aripa de Vest (West Wing), ca să adăpostească birourile, inclusiv celebrul Birou Oval al președintelui. Apoi, la scurtă vreme, pentru simetrie, a fost ridicată și East Wing, care a fost dedicată diferitelor evenimente sociale. Era considerată aripa Primei Doamne, sălile din această parte a edificiului fiind modelate și aranjate de diferitele soții ale președinților în funcție.

Casa Albă este deschisă turiștilor. Sau era, nu știu care este situația acum. Partea vizitabilă includea East Wing, East Colonnade (Colonada de Est leagă Aripa de Est de partea centrală), câteva camere și holul de la parterul corpului central. Trumpete a demolat Aripa de Est și colonada în 2025 ca să-și facă o sală de bal de neam prost, incult și fără gust. Așa că nu văd ce ar putea experimenta turistul actual. Apropos de asta, lăsând de-o parte că-i un mocofan fără maneră, nu înțeleg ce-i toată zarva asta cu demolarea. Deși edificiul este trecut în lista monumentelor naționale, se acceptă că președinții au dreptul să-l modifice după plac. Mulți au făcut-o. În 1945-46 Truman nu a lăsat din corpul central decât pereții exteriori. În fine!

Pentru vizită se face (făcea) o programare online. Gratis. Sunt organizate grupuri la ore fixe, cu ghizi din partea Serviciului Secret (SPP-ul lor). Dar acum vin părțile la care nu te aștepți. Vizitatorii trebuie musai însoțiți la intrare de un reprezentant al ambasadei țării lor. Dacă sunt cetățeni US, de cineva de la biroul unuia din congresmanii din circumscripția electorală de care aparțin (de fapt, prin ambasadă sau prin biroul congresmanului se fac rezervările). Și ca lucrurile să fie și mai ciudate, nu sunt acceptați mai mult de 5 oameni din aceeași țară / circumscripție în aceeași zi. Drept pentru care, pentru că noi eram 6, un angajat de la ambasada noastră a trebuit să ne însoțească în două zile, la prima oră; având doar 2 zile rezervate pentru Washington, am ales primul tur, la 8,00 - și trebuia să fii acolo cu jumătate de oră în avans.

Înainte de a intra în Casă, trebuie să treci mai întâi pe la Centrul Vizitatorilor (în clădirea asta), ca să-ți lași bagajele (căci nu ai voie decât cu telefonul, portofelul și pașaportul) și dai o fugă pe la toaletă - altă ocazie nu mai pupi, decât tot aici). Deasemenea există aici și un mic muzeu cu obiecte care au aparținut unor președinți.

Fațada sudică cu celebrul balcon și cu South Lawn (Peluza de Sud).

Fațada de nord.

Intrarea în Aripa de Est.

Vedere spre sud cu Monumentul lui Washington și Memorialul lui Jefferson.

Camera Vermeil (de argint aurit). Numită așa pentru că adăpostea o serie de obiecte realizate în tehnica respectivă.

Camera de Est era principala sală din East Wing. Toate chestiile de mai sus nu mai există pentru că portocaliul a vrut neapărat să-și facă sala lui de bal de neam prost și incult.

Holul de la parterul corpului central. Cu covoarele strânse, nu cumva să le infecteze guțulanii turiști.

Camera Verde (cum altfel?)

Camera Albastră, desigur.

Camera Roșie.

Sala Dineurilor Oficiale.

La vremea aia încă nu-l realeseseră magaidioții pe Trumpete, dar era pe țeavă.

Monumentul marchizului de Lafayette, nobil francez care a luptat de parte coloniștilor americani în războiul de independență. Ulterior a avut un rol important și în Revoluția franceză. A fost ridicată în 1891.

Hotelul Waldorf Astoria. Clădirea a fost construită între 1892-1899. La vremea respectivă era sediul Serviciului Poștal American. În 2013 a fost închiriată pentru 60 de ani unui consorțiu hotelier deținut de Trump. Se pare că nu a avut prea mare succes. Trump International Hotel s-a închis în 2022, iar acum edificiul este tot hotel. Este a treia cea mai înaltă clădire din Washington.

Când parchezi prea mult timp în loc interzis. Însă doar i-au umplut parbrizul de amenzi, nu au ridicat mașina.