Stobi este unul dintre siteurile antice ale Macedoniei. Oraşul a fost fondat de tribul peonilor, cândva prin sec. 7-6 î.Hr. În sec. 3 î.Hr. a fost cucerit (împreună cu toată regiunea) de către regele macedonean Filip II. În sec. 2 î.Hr. Macedonia a fost cucerită de romani. Aflându-se pe o rută importantă ce lega Valea Dunării de Marea Egee (mai exact pe drumul între Thesalonic şi Singidunum), oraşul a primit multă atenţie de la noii stăpâni. Cu timpul, Stobi a ajuns o adevărată metropolă şi capitală a provinciei Macedonia Salutaris. Populaţia a crescut la peste 10.000 de cetăţeni, iar nivelul de prosperitate îl depăşea pe cel al unor cetăţi mult mai mari. În anul 69 d.Hr. Stobi primeşte rangul de municipiu (Municipium Stobensium) şi dreptul de a bate monedă. Locuitorii săi au primit cetăţenia romană, bucurându-se de dreptul italic. În sec. 4, în timpul lui Constantin cel Mare, aici este întemeiată şi o episcopie.
Din păcate pentru băştinaşi, criza Imperiului Roman de Răsărit, la pachet cu atacurile populaţiilor migratoare, au lovit puternic urbea. În 479 ostogoţii conduşi de regele Teodoric au cucerit, jefuit şi distrus Stobi. Ce localnici reuşiseră să scape de sabie ori sclavie, s-au întors şi au reconstruit. Doar pentru ca munca lor să fie distrusă de un devastator cutremur în 518. Iar câteva decenii mai târziu invaziile slavilor şi avarilor au făcut ca locuirea aici să înceteze cu desăvârşire.
Abia în 1861 un explorator şi istoric francez, Leon Heuzey, a redescoperit ruinele antice. Din anii '20 au început excavaţii de amploare coordonate de Muzeul din Belgrad, dezvelindu-se o bună parte a oraşului şi o serie de morminte.
Biletul de intrare este 200 de dinari, adică vreo 15 lei.
Via Principalis Superior.
Casa cu Peristil (colonadă) este datată la începutul sec. 5.
Teatrul roman a fost construit în sec. 2 şi refăcut la sfârşitul sec. 3, după un puternic cutremur. La sfârşitul sec. 4 a fost abandonat, iar, pe fondul intensificării atacurilor migratorilor în Balcani, o bună parte a blocurilor de piatră au fost utilizate pentru construirea de noi fortificaţii.
Basilica episcopală a fost construită pe la jumătatea sec. 4, apoi refăcută şi lărgită câteva decenii mai târziu. O altă etapă de construcţie datează din sec. 5. Tot acum sunt realizate şi mozaicurile. Se crede că a fost distrusă cândva după anul 569.
Baptisteriul (şi arheologi la lucru).
Palatul lui Teodosios - numit aşa deoarece se presupune că aici a locuit împăratul Teodosios I când a vizitat oraşul în 388 (presupunere bazată pe faptul că este cea mai mare şi cea mai luxoasă clădire din Stobi.
Heraclea Lyncestis a fost fondat de regele Macedoniei Filip II în sec. 4 î.Hr. Oraşul a fost numit aşa în onoarea semizeului Heraklios (echivalentul grecesc al lui Hercule). În sec. 2 î.Hr. Regatul macedonean a fost cucerit de romani. Deoarece oraşul este situat pe cea mai importantă cale de comunicaţii din Balcani - Via Egnatia - noii stăpâni au arătat o mare grijă faţă de dezvoltarea şi înfrumuseţarea lui. În special în timpul lui Hadrian activitatea edilitară este intensă, având ca rezultat construirea unui nou forum, a unor noi terme, precum şi a teatrului. Între sec. 4-6, în perioada bizantină, aici a fost scaunul unei episcopii.
Declinul începe la sfârşitul sec. 5. În anul 472 ostrogoţii cuceresc şi jefuiesc Heraclea. Apoi, în ciuda faptului că episcopul local a plătit o mare sumă pentru răscumpărarea oraşului, ostrogoţii îşi repetă isprava în 479. Dovezile arheologice arată că supravieţuitorii s-au înapoiat şi au început reconstruirea cetăţii, însă cutremurul din 518 a pus la pământ aproape toate clădirile. În scurtă vreme locuitorii au început să migreze, iar la jumătatea secolului Heraclea era puţin mai mult decât un sat. Chiar şi aşa, la începutul sec. 7, slavii au năpădit regiunea. Ce mai rămăsese din oraş a fost cucerit şi distrus definitiv. Săpăturile arheologice aici au început în anii '30 ai secolului trecut şi continuă şi în prezent. Situl este un muzeu în aer liber (lângă actualul oraş Bitola), iar biletul de intrare costă 300 de dinari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu