Ghent (III)

Biserica Sf. Mihai a fost ridicată în sec. 15 pe locul unei capele romanice din sec. 12. Lucrările au început în 1440 în stilul goticului flamand. Lucrările au mers destul de cătinuţ, astfel că abia în 1556 a început construirea turlei. Conflictele religioase au avut un impact negativ asupra bisericii în anii următori. Calviniştii au reuşit să distrugă o parte a lăcaşului în 1578, iar un an mai târziu corul s-a prăbuşit. Nici turla nu a mai fost definitivată.

Reconstrucţia bisericii a fost demarată, în prima parte a sec. 17. Corul a fost refăcut în 1623, tot în stil gotic. Interiorul este decorat în stil baroc.

Răstignirea, Antoon van Dyck (prima jumătate a sec. 17).

Muzeul de Arte Frumoase din Ghent a fost constituit la începutul sec. 20 şi conţine o colecţie variată de artă. Majoritatea lucrărilor aparţin maeştrilor flamanzi. Biletul de intrare costă 8 euro.

Iisus înviat, Robert Campin (cca. 1430). Campin este un maestru flamand, reprezentant al curentului artistic numit Goticul internaţional.

Adoraţia magilor, anonim spaniol (cca. 1450).

Familia Sf Ana, anonim flamand (aprox. 1500-1510).

Încoronarea cu spini, anonim flamand (cca. 1520).

Sfânta Treime şi donatori, anonim neerlandez (aprox. 1480).

Jelirea Domnului, Hugo van der Goes (aprox. 1500). Van der Goes este unul dintre cei mai importanţi pictori flamanzi de la sfârşitul sec. 15 - începutul sec. 16.

Iisus purtându-şi crucea, Hieronymus Bosch (cca. 1510-1516). Bosch este un maestru flamand cunoscut prin reprezentările sale ale macabrului.

Calvarul, Jan Provoost (aprox. 1515-1520). Provoost a fost un reprezentant mai puţin important al aşa-numiţilor "primitivi flamanzi", aparţinând curentului Goticului internaţional.

Calvarul, Maarten van Heemskerck (1543). Pictor renascentist olandez.

Portretul unor doamne cu copiii lor, Gerard Horenbout (prima jumătate a sec. 16). Horenbout este un pictor din Ghent, unul dintre ultimii reprezentanţi ai Goticului internaţional.

Iisus şi femeia adulteră, pictor anonim (aprox. 1540).

Iisus purtându-şi crucea, pictor anonim (1591).

Sf. Francis primindu-şi stigmatele, Peter Paul Rubens (cca. 1635). Rubens a fost cel mai mare pictor al Barocului flamand.

Alegoria Fertilităţii, Jacob Jordaens (aprox. jumătatea sec. 17). Jordaens este un mare maestru al Barocului flamand. Stilul său este influenţat de lucrările lui Rubens.

Judecata lui Midas, Jacob Jordaens (aprox. jumătatea sec. 17).

Iisus şi femeia samariteană, Cornelis de Vos (aprox. 1635). De Vos este un maestru flamand baroc, colaborator apropiat al lui Rubens.

Alegoria celor 5 simţuri, Theodoor Rombouts (cca. 1632). Pictor baroc flamand. Operele sale sunt puternic influenţate de Caravaggio.

Daruri pentru copilul Iisus, Frans Wouters (prima jumătate a sec. 17). Pictor flamand baroc.

Nuntă ţărănească, Pieter Brueghel cel Tânăr (prima jumătate a sec. 17). Este fiul lui Pieter Brueghel cel Bătrân, marele artist al Renaşterii flamande târzii, de al cărui stil este puternic influenţat.

Avocatul satului, Pieter Brueghel cel Tânăr (1621). 

Jupiter şi Antiope, Antoon van Dyck (cca. 1620). Unul dintre cei mai mari pictori flamanzi ai Barocului, întrecut doar de Rubens. De fapt, a fost ucenicul, apoi asistentul acestuia. Rubens însuşi a spus despre el că este cel mai bun elev al său.

Prăvălia negustorului de peşte, Adriaen van Utrecht (cca. 1640). Pictor flamand specializat în naturi moarte, scene domestice şi peisaje.

Natură moartă, Pieter Boel (cca. 1650). Pictor flamand specializat în naturi moarte şi activ mai ales la Paris.

Dulapul cu argintărie, Cornelis Gijsbrecht (1659). Pictor flamand specializat în picturi de tipul "Trompe-l'oeil" (înşală ochii - tehnică ce foloseşte iluzii optice pentru a reda obiecte în trei dimensiuni).

Tablă de perete cu scrisori şi instrumente de scris, Cornelis Gijsbrecht (1659).

Peisaj cu pădure, Lodewijk de Vadder (prima jumătate a sec. 17). Pictor baroc din Bruxelles specializat în peisaje.

Cabinet decorat - sec. 17.

Muzeul posedă şi o colecţie de tapiserii flamande de sec. 17.

După furtuna de seară, Hippolyte Boulenger (1870). Pictor belgian specializat în peisaje. Lucrările sale arată influenţa Şcolii franceze de la Barbizon.

Mânăstirea Sf. Ecaterina din Sinai, Adolf von Meckel (1892). Pictor peisagist german.

Jocul, Henri Lebasque (1907). Pictor francez post-impresionist.

Grădinarul, Jenny Montigny (1913). Artistă belgiană născută în Ghent, aparţinând curentului post-impresionist.

Primăvara, Rene Menard (1914). Pictor francez aparţinând Şcolii de la Barbizon.

Femeie citind, Torajiro Kojima (1929).