Cadiz

Este un oraş în zona de sud-vest a Spaniei, în capătul unei înguste peninsule. Este una dintre cele mai vechi aşezări cu locuire continuă din Europa. A fost înfiinţat prin sec. 12 î.Cr. de către fenicieni (populaţie de navigatori şi negustori din partea orientală a Mediteranei - actual în Siria şi Liban), care i-au zis Gadir. În sec. 3 î.Cr. oraşul a trecut în mâinile cartaginezilor. După ce aceştia din urmă au pierdut războaiele pentru supremaţie împotriva Romei (şi, o dată cu ele, statutul de mare putere), Hispania a intrat pe mâinile capabile (şi corupte) ale administraţiei romane. Oraşul a fost rebotezat Gades şi a cunoscut o rapidă înflorire, datorită portului său excepţional. Cezar a acordat locuitorilor dreptul de cetăţenie romană. Deşi aşezarea în sine nu avea o suprafaţă foarte mare, populaţia ei se număra între cele mai avute din imperiu.

Departe de orice frontieră, pe toată perioada romană, gaditanii (aşa le zic ceilalţi spanioli, după numele aşezării romane - Augusta Urbs Iulia Gaditana) au fost ocupaţi timp de patru secole să-şi umple cuferele şi să-i doară în cot de problemele altor provincii. Viaţa dulce a luat sfârşit în sec. 5, pe fondul prăbuşirii Imperiului Roman de Apus. Vizigoţii cuceresc oraşul în 410. În anul 551 este cucerit de bizantini, pentru a fi reintegrat în Regatul vizigot în 572. În 711 este unul dintre primele oraşe cucerite de mauri - care i-au zis Quadis. Evident, fiecare dintre asedii s-a soldat cu distrugeri şi cu un influx de capital pentru bresla groparilor.

Stăpânirea arabă a durat până în 1262, când Cadiz este cucerit de regele Alfonso de Castillia. Cum regatul castillian se găsea în plină Reconquistă, primii regi castilieni au investit puţin în dezvoltarea oraşului. Abia după începutul epocii marilor descoperiri geografice (Columb îşi alege Cadizul drept port de plecare în două din expediţiile sale), oraşul începe să cunoască o nouă epocă de dezvoltare. Însă, până către 1650, principalul port pentru "Flotele de Aur" din colonii a rămas Sevilla - oraş situat în amonte pe fluviul Guadalquivir şi, pe cale de consecinţă, mult mai uşor de apărat. Asta nu a scutit cetăţenii Cadizului săi să aibă parte de o serie de asedii (unele reuşite) din partea unor flote turco-berbere, iar mai târziu engleze.

Adevărata înflorire a oraşului începe din sec. 18, când devine singurul port de comerţ cu Americile şi una dintre cele mai importante şi mai cosmopolite metropole spaniole. Însă, în anii 1820, Spania îşi pierde coloniile sud-americane şi, o dată cu ele, principala sursă de venit a localnicilor.

Azi Cadizul este un oraş destul de mic (şi ca suprafaţă şi ca locuitori - niţel peste 120.000) a cărui economie se bazează pe transporturile navale şi turism.

Podul La Pepa (pe numele oficial Podul Constituţia din 1812) este unul dintre cele două poduri pe care se face accesul în oraş. A fost terminat în 2015 şi are peste 3 kilometri lugime.

Piaţa San Antonio.

Biserica San Antonio.

Multe din străzile din Cadiz au cam acelaşi aspect ca la jumătatea sec. 18.

Palatul "Maurilor" - sec. 19.

Arco de la Rosa este o poartă în zidul medieval al oraşului - numită aşa în onoarea căpitanului Gaspar de la Rosa, locuitor al Cadizului în sec. 18.

Casa Amiralului a fost construită în 1690 de don Diego de Barrios, amiral "Flotei de Aur" - cea care aducea în Spania aurul şi argintul coloniilor sud-americane.

Piaţa San Juan de Dios.

Primăria.

Biserica San Lorenzo a fost construită în 1772 în stil baroc târziu. Altarul principal, sculptat în lemn şi aurit, este considerat una dintre ultimele capodopere ale barocului spaniol.

Atlanticul la reflux.

Poarta de intrare pe digul ce duce către Castelul San Sebastian, o fortificaţie construită în 1706 pe ceea ce era atunci o insulă.

Catedrala Santa Cruz a fost construită între 1722-1838 cu fonduri provenite din comerţul cu Americile. Din cauza perioadei mari de construcţie, o dată cu schimbarea gusturilor societăţii, s-au adus modificări proiectului original. Început în stil baroc andalus, edificiul conţine elemente rococo şi a fost finalizat în stil neoclasic. Accesul se face contra unui bilet de 8 euro ce oferă acces şi într-una din turle pentru o panoramă asupra oraşului.

Cripta catedralei.