Praga (III)

Basilica Sf. Gheorghe este cea mai veche construcţie din cadrul castelului praghez. A fost ridicată în jurul anului 920 de către ducele Boemiei Vratislav I. În 973 a fost lărgită şi o mânăstire benedictină a fost fondată în jurul ei. În prima jumătate a sec. 12 a fost afectată de un incendiu şi a fost parţial reconstruită în stil romanic. La începutul sec. 16 i s-au adus câteva adaosuri minore în stil renascentist, iar după 1670 a fost ridicată actuala faţadă în stil baroc.

Fresce de sec. 13.

Cripta.

Mormântul lui Vratislav I.

Strada de Aur (ori Aurită) este o alee situată într-o coastă a castelului. A fost organizată la sfârşitul sec. 17, petru a găzdui cei 24 de membri ai gărzii personale (muschetarii roşii - apropos, se spune muschetari, nu muşchetari, pentru că erau înarmaţi cu muschete, un fel de strămoş al puştii) a împăratului Rudolf II şi familiile lor. Azi mai există 11 case, cele de pe mâna stângă. Celelalte au fost demolate în sec. 19. Se numeşte Strada de Aur pentru că în sec. 17, după Războiul de 30 de ani, aici şi-au avut sediul meşterii aurari din Praga. Casele au fost proprietate privată până după al Doilea Război Mondial. Una i-a aparţinut surorii lui Franz Kafka, scriitorul locuind aici vreo 2 ani. În anii '50 casele au fost cumpărate de stat şi restaurate; acum au fost şi vopsite în culori vii faţadele. În prezent adăpostesc magazine de suveniruri, galerii de artă şi muzee, inclusiv un muzeu de armament medieval.

Uniforma gărzilor.

Sinagoga spaniolă a fost construită în a doua jumătate a sec. 19. Este numită aşa deoarece a fost construită şi decorată în stil morisc (combinaţie de stil gotic şi maur caracteristică Andaluziei medievale).

Biserica Sf. Iacob a fost iniţial construită în sec. 13 în stil gotic de către regele Otokar I. La vremea respectivă era centrul unei mânăstiri franciscane. Acea construcţie a fost distrusă în marele incendiu din 1689. O nouă biserică a fost edificată, ulterior, la începutul sec. 18, în stil baroc vienez.

Primăria fostului cartier evreiesc.