cautatorul: Assisi (I)

Este un oraş în Italia centrală - regiunea Umbria, provincia Perugia. A fost întemeiat, alături de alte aşezări din zonă, puţin după anul 1000 î.Hr., de către umbri - o populaţie italică înrudită cu latinii. De prin secolul 5 î.Hr., o parte a orăşelelor umbrilor au fost cucerite de etrusci şi de samniţi (o altă veche populaţie italică). O vreme cele trei populaţii s-au tot contrat, până când expansiunea romană le-a silit să încheie o înţelegere. Chiar şi aşa, pe la începutul sec. 3 î.Hr., lupanii au reuşit să învingă zisa alianţă şi să rămână stăpâni în Umbria. Ei au reîntemeiat cetatea sub numele Asisium. Sub administrarea lor, noua aşezare a cunoscut o perioadă rapidă de înflorire, care i-a şi adus rangul de municipium.

Sursele nu sunt prea guralive, dar se pare că localnicii s-au bucurat de o viaţă tihnită pe toată perioada romană, ba încă şi ceva vreme după prăbuşirea Imperiului Roman de Apus. Însă, în 545, oraşul a fost distrus de ostrogoţi pe fondul războiului purtat de aceştia împotriva bizantinilor pentru stăpânirea Italiei. Cucerit de bizantini, Assisi va fi pierdut de aceştia în favoarea longobarzilor, după 568, şi preluat de franci, după ce Carol cel Mare a distrus Regatul longobard în sec. 8.

În sec. 11 Assisi îşi câştigă independenţa şi devine o comună - o Republică urbană autoguvernată de instituţii alese de burghezia locală. Politica adoptată a situat comuna în tabăra ghibelinilor (partida susţinătorilor împăraţilor germani) şi a adus-o într-un lung conflict cu vecina sa mai puternică, Perugia, unde făceau leghea ghelfii (adepţii puterii papale). Pe lângă luptele cu vecinii, oraşul a trebuit să facă faţă şi unui asediu din partea sarazinilor. Iar armatele imperiale nu au adus niciun sprijin. De fapt, mai mulţi împăraţi germani au luat zidurile cu asalt ori măcar au devastat împrejurimile.

Din sec. 13 Assisi devine unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din lumea catolică datorită legăturii cu Sf. Francisc. Acest fapt a dus la creşterea prosperităţii. Totodată a făcut din Assisi o ţintă pentru alte oraşe mai puternice. Spre sfârşitul anilor 1300, oraşul este cucerit, în sfârşit, de Perugia. Doar pentru a fi pierdut, după scurtă vreme, în favoarea ducatului milanez. De la care este cucerit de ducatul de Urbino. În cele din urmă, la jumătatea sec. 15, oraşul intră sub autoritatea papală. Rămâne partea a Statului papal până la alipirea acestui teritoriu la Regatul Italiei în 1870.

În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, Assisi devine casa a numeroşi refugiaţi, între care câteva sute de evrei. Episcopul local, împreună cu autorităţile civile, dar şi cu largul concurs al guvernatorului german, colonelul Valenti Muller, i-au ascuns în mânăstire, îmbrăcaţi în straie monahale.

În 1997 două puternice cutremure au lovit Umbria, provocând numeroase pagube oraşului şi mânăstirii. Imediat au fost declanşate lucrări de reconstrucţie şi restaurare. În anul 2000, atât oraşul vechi, cât şi mânăstirea (dar şi alte monumente franciscane din împrejurimi) au fost declarate monumente UNESCO.

În plan îndepărtat - Rocca Maggiore, fortăreaţă construită în sec. 12 şi refăcută în sec. 14.

Catedrala din Assisi a fost înălțată între 1140-1253 (cu unele modificări în sec. 16) și este dedicată Sf. Rufinus, primul episcop și patronul orașului, martirizat în sec. 3. A fost construită în stil romanic umbrian peste resturile unei basilici din sec. 5, care, la rândul ei, acoperea un fost templu roman. La interior, catedrala a fost reamenajată către sfârșitul sec. 16, fiind astfel eliminate majoritatea elementelor romanice și gotice.
Accesul în catedrală este gratuit. Pentru urcat în campanilă biletul costă 1,5 euro. Pentru vizitarea criptei se plătește un bilet separat de 3,5 euro. Există și un bilet cumulativ, nițel mai ieftin decât suma celor două.