Palatul Regal din Genova a fost construit pe la jumătatea sec. 17 de unul dintre cei mai bogați și influenți patricieni locali, Stefano Balbi. Cum banii nu-i lipseau, neguțătorul a angajat cei mai în vogă artiști specialiști în fresce pentru decorarea interioarelor. În 1677 moștenitorii au vândut clădirea alte familii patriciene - Durazzo. Noii proprietari au găsit noua locuință sub standardele lor și au demarat lucrări de extindere. Pentru asta și-au asigurat serviciile unui dintre cei mai importanți arhitecți ai barocului, Carlo Fontana.
În 1824 complexul a fost achiziționat de regele Sardiniei Carlo Felice (abia acum devine de fapt un palat regal), care l-a folosit drept reședință de vară. După unificarea Italiei și mutarea capitalei la Roma, casa regală nu a mai vizitat palatul. În 1919 acesta a intrat în proprietatea statului, fiind transferat în muzeu. A fost avariat într-o oarecare măsură de un raid american în 1944, dar a fost restaurat după război.
Palatul Regal din Genova este una din puținele clădiri de acest fel care-și păstrează aproape integral decorația și mobilierul original. Se găsește pe lista monumentelor UNESCO.
Sala bătăliilor.
Camera de desen.
Salonul Păcii.
Marea galerie.
Sala tronului.
Sala de audiențe.
Baia regelui.
Dormitorul reginei.
Camera de desen a reginei.
Camera tapiseriilor.
Salonașul Aurorei.
San Filippo Neri este o frumoasă biserică barocă din Genova, construită de comunitatea Oratorienilor. Construcția a început în anul 1674 și a purces destul de cătinel, astfel că a fost sfințită abia în 1721, iar fațada nu a fost completată decât în 1738.
Porta Soprana (c. 1150).
Biserica San Donato a fost construită în stil romanic prin sec. 12 (sfințită în 1189).
Biserica Sf. Luca a fost construită în 1188, în stil romanic. În sec. 15 a fost refăcută în stil gotic târziu, pentru ca, între 1626-1650. În 1943 a fost lovită de o bombă americană, care a produs avarii cupolei. Interiorul este decorat cu sculpturi și picturi realizate de unii dintre cei mai importanți artiști ai barocului genovez, precum Daniello Solaro, Domenico Piola, Filippo Parodi și Giovanni Benedetto Castiglione.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu