Genova (5)

Palatul Doria-Tursi a fost construit în 1565 pentru Niccolo Grimaldi, unul dintre cei mai bogați oameni din Europa la vremea respectivă. Edificiul, ridicat în stil renascentist piemontez, depășea în splendoare orice altă reședință patriciană din oraș. Alde Grimaldi își trăgea excesul de prosperitate din afaceri bancare, fiind principalul creditor al regelui Filip II al Spaniei. Din păcate pentru el, riga Filip, implicat în numeroase conflicte de-a lungul și de-a latul Evropii, a reușit, în ciuda purcoiului de argint primit anual din Americi, să falimenteze finanțele regatului, iar creditorii săi au rămas cu buzele umflate.

Cu spectrul sărăciei deasupra familiei, bancherul a trebuit să vândă palatul. Pentru ca pilula să fie și mai amară, cumpărătorul a fost amiralul Giovanni Andrea Doria (între altele acesta era și marchiz de Tursi, de unde și actualul nume al palatului), membru al unei familii la fel de bogată - între familiile Grimaldi si Doria era o rivalitate de secole.

În 1820, după ce Genova a fost alipită Regatului Sardiniei, palatul a fost achizionat de regele Vittorio Emanuele de Savoia. Acesta l-a cedat municipalității, iar din 1848 a fost sediul primăriei Genovei. Azi este muzeu. Ca și celelalte palate de pe Strada Nuova, face parte din monumentele protejate UNESCO.

Tobias și îngerul, Lorenzo de Ferrari (sec. 18). Pictor baroc genovez.

Cascada de la Tivoli, Jean-Baptiste Tierce (sec. 18). Pictor baroc francez.

Maria Magdalena penitentă, Antonio Canova (1790). Cel mai mare sculptor al curentului neoclasicist.

Portret de doamnă, Domenico Parodi (sec. 17). Artist genovez la Barocului tâziu.

Vioară ce a aparținut lui Niccolo Paganini. Violonist italian, considerat unul din cei mai mari din istorie. Vioara este opera lui Bartolomeo Giuseppe Guarneri, unul din cei mai celebri lutieri cremonezi, întrecut numai de Antonio Stradivarius (mult mai cunoscutul său concetățean și rival).

Porta dei Vacca, partea a sistemului de fortificații din sec. 12.

Sfinții Victor și Carol este o biserică barocă ridicată între 1629-1635. Biserica a aparținut ordinului monahal al Carmeliților desculți până în 1974. Acum este biserică parohială.

Palatul dogilor (liderii Republicii genoveze) a fost construit în sec. 13 și modificat de mai multe ori de-a lungul timpului. Actuala înfățișare datează din sec. 18.

Piazza De Ferrari.

Presupusa casă în care s-ar fi născut Columb. De fapt clădirea respectivă a fost distrusă în timpul asediului flotei franceze din 1684. A fost reconstruită în sec. 18 pe fosta temelie.

Cloașterul Sf. Andrei este tot ce a mai rămas din mânăstirea omonimă construită în sec. 12 și demolată în 1905.

Biserica Sf. Augustin a fost ridicată în 1260 ca centru al unei mânăstiri a ordinului călugărilor augustinieni. Monahii au părăsit mânăstirea în 1798, când guvernul Republicii Ligure (un stat marionetă al Franței revoluționare) a decis interzicerea religiei și desființarea așezămintelor religioase. După acest episod, mânăstirea nu a fost reconsacrată și a cunoscut diverse utilizări, precum depozit militar, moară, atelier de fierărie, etc.

La începutul sec. 20 au fost demarate lucrări de restaurare, finalizate în 1920. Din păcate, în timpul războiului fosta mânăstire a fost lovită în urma unor raiduri aeriene. Au fost distruse acoperișul, o parte a bolților și o partea a claustrului. După încheierea păcii, complexul a fost din nou renovat.  Biserica, una din puținele construcții religioase gotice rămase în oraș, este folosită acum pentru reprezentații teatrale și concerte, iar claustrul adăpostește un muzeu cu opere de artă religioaă provenite din biserici distruse.

Capitel din sec. 12.

Frescă din sec. 13, atribuită lui Manfredino di Alberto.

Înger sculptat în sec. 14 de un artist toscan.

Parte a sarcofagului lui Pagano Doria - sec. 14.

Pieta, Agostino Bombelli (sec. 16). Pictor renascentist local.

Fecioara în Glorie și sfinți, anonim lombard (sec. 15).

Îngeri jelindu-l pe Cristos, Bernardino Zaganelli (sf. sec. 15). Pictor renascentist originar din Parma.

Fragmente din monumentul funerar al Margaretei de Brabant, soția împăratului german Henric VII. Monumentul a fost realizat la începutul sec. 14 de marele artist toscan Giovanni Pisano.

Iisus răstignit, Ludovico Brea (sf. sec. 15). Pictor renascentist genovez.

Fecioara cu Pruncul, Tommaso Biazaci (sec. 15). Pictor renascentist.

Fecioara cu Pruncul și sfinți, Barnaba da Modena (sf. sec. 14). Maestru lombard.

Faianță pictată realizată în ateliere locale, sec. 16.

Sf. Apollonia și Sf. Chiara, anonim genovez (sec. 14).

Sf. Sebastian, anonim genovez (sec. 15).

Sarcofagul lui Lazzaro Doria (c. 1486).

Sarcofagul unui senator genovez (sec. 16).

Fresce din capela Palatului Sacchi-Nemours pictate de Valerio Castello, pictor baroc genovez din sec. 16.

Fecioara cu Pruncul, Pierre Puget (c. 1681). Artist baroc francez.

Viața Sf. Sebastian, Domenico Piola (sf. sec. 17). Maestru al Barocului genovez.