Genova (3)

Palatul Roșu a fost construit între 1671-1677 în stil manierist și baroc. A fost reședința unei puternice familii nobiliare locale - Brignole. Interiorul este splendid decorat cu sculpturi, fresce și stucaturi. În 1874 ultimul descendent al familiei a donat edificiul municipalității, care l-a transformat în muzeu. Palatul a fost grav afectat de bombardamentele americane în 1943-1944, dar a fost restaurat după război. Azi adăpostește o bogată colecție de artă, majoritatea, deasemenea, fostă în proprietatea familiei Brignole. Împreună cu Palatul Alb și Palatul Doria-Tursi formează complexul Muzeelor din Strada Nouă. Este monument UNESCO.

Căsătoria mistică a Sf. Caterina, Paris Bordone (sec. 16). Pictor renascentist și manierist venețian.

Buna Vestire, Ludovico Carraci (sf. sec. 16). Mare artist din Bologna, unul din creatorii stilului baroc.

Sf. Sebastian, Guido Reni (sec. 17). Alt important pictor baroc bolognez.

Moartea Cleopatrei, Giovan Francesco Barbieri - zis Guercino (sec. 17). Artist baroc activ în Roma și Bologna.

Bucătăreasa, Bernardo Strozzi (prima jumătate a sec. 17). Pictor baroc genovez.

Fecioara cu Pruncul, Giovanni Battista Salvi - zis Sassoferrato (sec. 17). Pictor baroc din regiunea Marche.

Coborârea de pe cruce, Roger van der Weyden (prima jumătate a sec. 15). Probabil cel mai mare pictor al Renașterii timpurii flamande.

Portret de tânăr, Albrecht Durer (1506). Durer a fost probabil cel mai mare artist renascentist german.

Taverna, Abraham Teniers (sec. 17). Pictor flamand baroc specializat în scene de rurale.

August, Jan Wildens (sec. 17). Pictor flamand baroc specializat în scene de rurale.

Casa în care s-a născut Giuseppe Mazini, om politic italian din sec. 19, unul din principalii actori ai unificării Italiei.

San Siro este una din cele mai vechi biserici din oraș. Este dedicată Sf. Sirus, un episcop al Genovei din sec. 4. Legenda spune că episcopul ar reușit să alunge un basilisc care locuia într-o fântână din apropiere și teroriza localnicii.

În sec. 9-10 lăcașul era catedrala Genovei. Însă, cum era situată în afara zidurilor, era vulnerabilă la atacuri. De altfel, a și fost jefuită de pirații arabi din nordul Africii. Ca urmare, a fost construită o nouă catedrală intra muros (actuala basilică).

Între sec. 12-13, pe locul acestei biserici (și înglobând o parte a ei) a fost ridicată o mare basilică romanică, centrul unei mânăstiri benedictine. În 1580 o parte a lăcașului a fost distrusă de un incendiu. Prin urmare a fost durată o nouă biserică. Lucrările au durat între 1584-1619, rezultând un monument în stil baroc. Magnifica decorație interioară a fost realizată în sec. 17 de cei mai mari exponenți ai barocului genovez.