Castelul Chillon

Este un castel ridicat pe o mică insulă în partea de est a Lacului Geneva (Lacul Leman). Insula este la doar câțiva metri de mal. Există teorii ca inițial era vorba doar de o peninsulă, ruptă apoi prin excavarea unui șanț pentru suplimentarea sistemului de apărare. Romanii au construit un fort aici încă din sec. 1 d.Hr. După dispariția stăpânirii romane, fortificația a fost preluată de burgunzi, apoi de Regatul franc. În sec. 10 vechea construcție romană este înlocuită cu una nouă. Apoi, în sec. 12, este edificat un nou castel în același loc de către conții de Savoia. Un document în limba latină din 1195 atestă pentru prima dată și numele sub care este cunoscut în perioada medievală timpurie - Castrum Quilonis. Castelul avea un rol militar și comercial (de vamă) extrem de important deoarece controla drumul ce lega Italia, prin Pasul Marele Saint Bernard și de-a lungul văii Ronului, de Germania; vestul Elveției și Franța. Din acest motiv conții savoiarzi au avut mare grijă de castel, renovându-l și modernizând permanent fortificațiile. De altfel, Castelul Chillon a fost deseori o reședință de vară a zișilor conți.

În sec. 15 Reforma religioasă a fost adoptată în mare parte a teritoriilor elvețiene. Ducii de Savoia (de-a lungul secolelor teritoriile stăpânite de familie crescuseră simțitor, motiv pentru care și rangul fusese upgradat) au rămas fideli catolicismului, fapt ce i-a pus în conflict cu cantoanele învecinate. Prinși între Regatul Franței, Imperiul German și Ducatul Milano, aveau alte griji mai presante, iar apărarea castelului a fost în mare parte neglijată. Urmarea a fost cucerirea acestuia de către trupele trimise de orașul liber Berna în 1536. Berna a utilizat Castelul Chillon drept sediul al guvernatorilor săi în regiune, iar, din 1733, drept închisoare.

După ce castelul și-a pierdut rolul militar, a cunoscut un proces lent de deteriorare. Faptul că în sec. 18-19 a adăpostit cetățeni certați cu legea, a agravat acest proces. Spre sfârșitul sec. 19 castelul a fost restaurat integral și transformat în obiectiv turistic. Alte lucrări de restaurare au avut loc în anii '90. Azi Castelul Chillon este unul dintre cele mai importante atracții turistice ale Elveției; în 2019 a fost vizitat de peste 430.000 de turiști. Biletul de intrare costă 12,50 franci.

Capela. A fost desființată după ce Berna, oraș protestant, a cucerit castelul. Deși cultul reformat elvețian este strict iconoclast (respinge orice reprezentare umană în arta religioasă - "să nu-ți faci chip cioplit", deh), fapt ce a dus la distrugerea multor opere de artă, frescele de sec. 14 au fost ignorate de noii stăpâni.

Apartamentele conților de Savoia. Pe pereți mai există urmele unor fresce din sec. 15.

Sala Mare. Aici conții primeau curteni și trimiși străini.

Mobilă din sec. 16-17.

Sala de Consiliu.