Viena (VI)

Am lăsat, din nou, la urmă muzeul de artă. Ori, mai exact, după numele din buletin: Kunsthistorisches Museum - Muzeul de Istorie a Artei. Instituţia a fost inaugurată în 1891 de însuşi împăratul Franz Josef I. Muzeul de artă, dimpreună cu fratele său geamăn - Muzeul de Istorie Naturală, au fost construite pe Ring, nu departe de Palatul Hofburg, cuprinzând între ele mica piaţetă cu statuia monumentală a Mariei Tereza. Clădirea în sine este o operă de artă, fiind bogat împodobită cu stucaturi aurite, sculpturi în bronz şi marmură, iar o parte dintre frescele interioare sunt realizate de Gustav Klimt.

Muzeu adăposteşte imensa colecţie de artă adunată de-a lungul secolelor de împăraţii Habsburgi şi conţine piese din antichitatea egipteană şi greco-romană, orfevrărie şi mobilier de lux din perioada sec. 15-18, picturi aparţinând unor maeştri germani, italieni, spanioli, flamanzi şi olandezi din aceeaşi perioadă.

Biletul costă 14 euro (sau atât costa în decembrie trecut) fără audio ghid şi este permisă fotografierea în interiorul muzeului.

Stelă funerară din timpul faraonului Tutmosis IV (1412-1402 î.Cr.).

Stelă funerară din timpul faraonului Amenofis III (1402-1364 î.Cr.).

Fragment din Friza leilor - Babilon, sec. 6 î.Cr.

Mozaic roman - sec. II î.Cr.

Fresce romane prelevate de la Pompei sau Herculaneum.

Ceramică greacă pictată - sec. 6-5 î.Cr.

Sarcofag roman - sec. 2 d.Cr.

Orologiu - sec. 17.

Scrin pictat - sec. 17.

Triptic atribuit lui Heinrich Fullmaurer (pictor german) - 1540.

Madona cu Pruncul - basorelief în marmură de Antonio Rossellino, 1465.

Bunavestire - anonim francez, cca. 1410.

Portretul lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei şi împărat german, anonim ceh, cca. 1430.

Basoreliefuri în alabastru - şcoala engleză, sec. 15.

Holul central şi scara monumentală.

Cafeneaua muzeului.

Tezeu învinge centaurul - Antonio Canova, 1805-1819.

Ori din cauza organizării colecţiilor, ori nu am apucat pe uşa corectă, cert este că vizita noastră ne-a dus mai întâi în sălile cu pictorii barocului (sec. 17-18).

Visul Sf. Iosif - Anton Mengs, 1773.

Palatul Schonbrunn - Bernardo Bellotto, 1758.

Hanibal - Giambattista Tiepolo, cca. 1728.

Vedere veneţiană - Antonio Canal (Canaletto), cca. 1774.

Isus şi samariteanca - Lorenzo Lippi, 1644.

Ahile şi centaurul Chilon - Giuseppe Maria Crespi, cca. 1695.

Sf. Mihail învingând-l pe Lucifer - Luca Giordano, 1664.

Întoarcerea fiului rătăcitor - Il Guercino, 1619.

Botezul lui Isus - Guido Reni, 1622.

Visul Sf. Iacob - Domenico Fetti, 1613.

Întoarcerea lui Hagar - Pietro da Cortona, 1637.

Isus cărând crucea - Orazio Gentileschi, 1605.

Maria Magdalena - Orazio Gentileschi, 1622.

David - Caravaggio, cca. 1600.

Madona rosariului - Caravaggio, 1603.

Sf. Ioan Botezătorul - Bernardo Strozzi, 1644.

Distrugerea templului din Ierusalim de către romani - Nicolas Poussin, 1638.

Isus şi samariteanca - Annibale Carracci, 1604.

Infantele Filip - Diego Velazquez, 1659.

Infanta Margareta Tereza - Diego Velazquez, 1659.

Heraklit şi Democrit - Salvator Rosa, 1645.

Cântăreţul orb - Francisco de Herrera, 1640.

Autoportret - Sophonisba Anguissola, 1554. Este una dintre cele două mari pictoriţe ale epocii (cealaltă fiind Artemisia Gentileschi, fiica lui Orazio Gentileschi), despre care prea puţină lume a auzit.

(va urma).