Roma (1)

Pâi, da, am fost la Roma din nou. Am profitat de o super ofertă la Ryannair (20 de euro dus întors, fără bagaj de cală) şi am petrecut un weekend în Cetatea Eternă. În ianuarie, pentru a fi mai exacţi. Nu cred că au acest tip de oferte şi în sezon. E a treia oară când vizitez Roma şi încă aş mai avea ce vedea pentru alte trei escapade. Ia, băi, ăştia cu Parisul, puteţi spune acelaşi lucru?
Conform tradiţiei, am purces mai întâi către San Pietro. Am postat cu altă ocazie pe această temă, deci nu insist. Doar câteva fotografii, pro memoria.

Piaţa şi colonadele sunt realizate de Gian Lorenzo Bernini. Fântâna este opera lui Carlo Maderno. Tot lui îi datorăm şi faţada basilicii. Cupola este proiectată de Michelangelo. Am mai zis pe undeva - în ciuda părerii generalizate (şi greşite), nu San Pietro este catedrala Romei şi sediul oficial al scaunului pontifical. Doar este lăcaşul preferat de papi. Cathedra episcopului roman este Arhicatedrala Sf. Ioan în Lateran.

Uniforma gărzilor elveţiene este realizată de Michelangelo în timpul pontificatului lui Iuliu II (1503-1513).

Pieta lui Michelangelo. Cea mai frumoasă sculptură din lume, în modesta şi needucata opinie a subsemnatului. Artistul avea 24 de ani, când a desăvârşit-o.

Sf. Petru, sculptură de Arnolfo di Cambio (începutul anilor 1300).

Vedere de pe Aventin.

Apoi ne-am învârtit puţin prin zonă.

Castelul Sant'Angelo. Şi, da, Roma e verde în ianuarie. În ciuda norilor, temperatura la prânz era la vreo 15 grade. Dovadă că...

Zidul pe care, la nevoie, papii se refugiau din Palatul Vatican în Castelul Sant'Angelo (de fapt, fostul mausoleu al împăratului roman Hadrian, care a fost transformat în fortăreaţă prin sec. 14).

De la San Pietro am coborât către Trastevere (dincolo de Tibru în latină). În perioada romană timpurie aici era o aşezare de la marginea metropolei. În epoca imperială zona fusese încorporată Romei, fiind locuită în general de populaţia săracă a urbei şi de imigranţi din toate provinciile imperiului. Situaţia de astăzi nu diferă prea mult..

Pavajul datează de la sfârşitul sec. 15, fiind realizat din ordinul papei Sixt IV. La vremea respectivă, Trastevere era ultima parte a oraşului încă nepavată. Ceea ce înseamnă că în 1500 Roma era în întregime pavată. Niciun alt oraş european nu se poate lăuda cu aşa ceva, înainte de sec. 19.

Biserica Sf. Cecilia in Trastevere este dedicată unei tinere nobile martirizată în timpul împăratului Severus Alexander (prima jumătate a sec. 3). Prima biserică a fost ridicată în sec. 3 sau 4 înglobând casa sfintei. Sau aşa zice legenda. Ceva săpături arheologice au dus la descoperirea sub una dintre capele a unei locuinţe nobiliare din sec. 2-3. Prima menţiune sigură a bisericii se găseşte în documentele papale din sec. 5. Respectivul lăcaş a fost distrus în timpul luptelor dintre bizantini şi ostrogoţi în sec. 6.

Actuala basilică a fost construită în anul 822 de papa Pascal I. În 1599 se desfăşoară o restaurare a bisericii. Ocazie cu care mormântul sfintei este deschis, iar corpul martirei este descoperit neatins de putreziciune. Alte lucrări de consolidare au avut loc în sec. 18. Din 1527 biserica face parte dintr-o mânăstire de călugăriţe benedictine.

Absida altarului principal este singura parte a edificiului păstrată întocmai din sec. 9.

Intrarea monumentală şi...

...curtea interioară au fost construite în 1725. Campanila a fost ridicată în sec. 12 de papa Pascal II.

Rămăşiţe ale decoraţiei de sec. 9-10.

Frescele au fost pictate, în cea mai mare parte, între sec. 17-18.

Ciboriul (baldachinul sculptat de deasupra altarului principal a fost sculptat în 1293 de către Arnolfo di Cambio. Din păcate era în restaurare.

Mozaicul din absida altarului principal este cel original din sec. 9.

Statuia Sf. Cecilia a fost sculptată de Stefano Maderno în 1600. În biserică ar exista o placă de marmură inscripţionată cu jurământul artistului - martor ocular - că a redat în întocmai trupul martirei, aşa cum se prezenta el, când fusese deschis sarcofagul în anul anterior.