Timişoara (II)

Cum ziceam, nu s-a păstrat prea mult din fortificaţiile oraşului. Câteva fragmente din zid, castelul Huniazilor şi Bastionul Theresia - numit aşa în onoarea împărătesei Maria Tereza. Cel din urmă a fost construit între 1732-1734, ca un prim element al noii centuri de fortificaţii, proiectată după principii moderne.

Castelul Huniazilor.

Bastionul Theresia.

Sinagoga din Cetate a fost construită între 1863-1865 în stil maur. În prezent nu mai funcţionează ca lăcaş de cult, dar adăposteşte unele evenimente culturale.

Biserica Sf. Ecaterina (sau parohia romano-catolică din cetate) a fost construită între 1753-1756 în stil baroc vienez. În prezent deserveşte comunitatea slovacă catolică din oraş.

Piaţa Libertăţii (anterior numită Piaţa de Paradă, apoi Piaţa Eugen - de la prinţul Eugeniu de Savoia) este una dintre cele două pieţe centrale ale Timişoarei, mărginite de clădiri monument.

Cazinoul militar - ridicat între 1744-1775 în stil baroc.

Muzeul militar.

Primăria veche (1731-1734, stil baroc).

Monumentul Sf. Ioan Nepomuk - sec. 18. Acesta a fost un preot şi martir ceh sau german din sec. 14. Sculpturile de la baza monumentului înfăţişează scene din viaţa sfântului, iar în vârful coloanei se găseşte o statuie a Feciorei.

Piaţa Unirii (anterior Piaţa Mare sau Piaţa Domului) este partea centrală a vechii cetăţi şi cea mai veche piaţă din oraş. Realizată în stil baroc prin anii '30-'40 ai sec. 18, are o formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 150x110 metri.

Palatul Băncii de Scont a fost construit între 1906-1908 în stil Secession vienez.

Casa Bruck (cea din stânga - verde şi roşu) a fost ridicată în 1910 în stil Secession maghiar. Alături, cu portocaliu se găseşte Casa la Trei Husari, numită aşa după crâşma existentă la parterul clădirii în sec. 19.

Casa La Elefant - sec. 19.

Liceul "Nikolaus Lenau" - sec. 19. Faţada a fost refăcută între 1995-1996.

Banca Şvăbească - 1812, refăcută la începutul anilor 1900.

Casa comunităţii ortodoxe deserveşte atât comunitatea ortodoxă română, cât şi ce sârbă. A fost ridicată în 1828.

Palatul Episcopiei Ortodoxe Sârbe - 1745-1747, refăcut la începutul sec. 20.

Monumentul Sf. Treimi(sau Coloana Ciumei) a fost ridicat în 1740, în amintirea epidemiei de ciumă ce a devastat Banatul şi nordul Serbiei între 1731-1738. În vârful coloanei de piatră se găseşte o reprezentare a Sf. Treimi.

Palatul Baroc a fost construit între 1733-1751. A servit drept sediu administrativ al provinciei. De-a lungul timpului, aici au fost găzduiţi împăratul Iosif II (1767), împăratul Franz Josef (1872), regele Ferdinand şi regina Maria (1923). Astăzi adăposteşte Muzeul de Artă din Timişoara. În muzeu sunt expuse: o colecţie de artă veche bănăţeană, artă bănăţeană din sec. 19, o colecţie de artă decorativă (mobilă, ceramică, sticlărie, argintărie, etc), pictură europeană sec. 15-18 (de mică valoare, pictori necunoscuţi) şi colecţia "Corneliu Baba". Biletul este 10 lei, nu este permisă fotografierea.

Sf. Ieronim în deşert (stânga) şi Sf. Francisc primind stigmatele - picturi de Leonardo Boldrini, artist minor veneţian din a doua jumătate a sec. 15.

Copie după Madona cu garoafa a lui Leonardo da Vinci - anonim italian, sec. 16.

Marea sală de bal.

Catedrala catolică Sf. Gheorghe a fost înălţată între 1736-1774 în stil baroc, cu elemente decorative baroce şi rococo (baroc târziu). Arhitecţii, pictorii şi sculptorii ce au lucrat la decorarea domului făceau parte din elita artistică vieneză.

Pictura altarului principal a fost realizată de Michael Angelo Unterberger (1754), la vremea aceea director al Academiei de Arte Frumoase din Viena.

Catedrala ortodoxă sârbă a fost edificată între 1744-1747 pe latura de sud a Pieţei Mari (Unirii) pe locul fostelor fortificaţii otomane. Deşi ortodoxă, catedrala a fost construită în stil baroc. Planurile iniţiale nu prevedeau cele două turle alipite faţadei; acestea au fost adăugate în 1791.

De fapt, spre piaţă se află absida catedralei (între palatul episcopal şi casa comunităţii ortodoxe).

Şi niţică Timişoară by night.