cautatorul: Verona (2)

Biserica Sant'Eufemia a fost construită în stil romanic prin sec. 12. Ca şi alte monumente a fost afectată de marele cutremur din 1177. În sec. 14 a fost refăcută aproape din temelii (sfinţită în 1331), dar în noul stil gotic. Faţada a fost ultima parte finalizată a bisericii - undeva, la începutul sec. 15. În interior este decorată cu fresce realizate între sec. 15-17, în stil renascentist şi manierist.

Madonna în glorie, Domenico Riccio (jumătatea sec. 16).

Capela Spolverini - dal Verme (sec. 14). A fost construită cu banii donaţi de cele două familii ilustre veroneze, care i-au dat şi numele.

Pereţii laterali ai capelei sunt decoraţi cu fresce pictate în sec. 14-15.

Pictura ce împodobeşte altarul capelei - Tobias şi îngerul - este opera lui Giovanni Francesco Caroto (prima jumătate a sec. 16).

Gloria Sf. Augustin, Stefano da Verona (Începutul sec. 15).

Mormintele Scaligerilor se găsesc într-o curticică anexă a bisericii Santa Maria Antica. Lăcaşul are o istorie lungă, fiind ridicat în sec. 7, în timpul dominaţiei longobarde. Acea construcţie a fost demolată după cutremurul din 1177 şi înlocuită cu una mai mare, în stil romanic lombard. În sec. 13-14 biserica a devenit capela familiei della Scala (sau a Scaligerilor), care a condus Verona. Sarcofagele au fost sculptate în stil gotic, monumental decorate - vreo 2 chiar cu asupra de măsură. Accesul la morminte se face contra unei taxe de 1 euro. Însă ele sunt vizibile bine-merci şi din stradă.

Mormântul din plan apropiat aparţine lui Mastino II della Scala. El a fost lordul Veronei între 1329-1351.

Deasupra uşii bisericii este sarcofagul lui Cangrande I della Scala, care a condus Verona între 1311-1329.

În umbra monumentului dedicat lui Mastino II sunt (de la stânga la dreapta) sarcofagele lui Bartolomeo I della Scala (conducător al oraşului între 1301-1304), Alboin I della Scala (tatăl lui Mastino II şi fratele lui Bartolomeo I, a fost conducător între 1304-1311) şi Cangrande II della Scala (lider între 1351-1359).

Monumentul funerar al lui Cansignorio della Scala (fiul lui Mastino II, a fost lordul Veronei între 1359-1375). Este cel mai elaborat şi decorat dintre monumente.

Sarcofagul lui Alberto I della Scala (tatăl lui Bartolomeo I, Alboin I şi Cangrande I) - conducător al Veronei între 1277-1301.

Mormântul lui Giovanni della Scala (1325-1359) - fiu din flori al lui Cangrande I.

Muzeul frescelor adăposteşte, aşa cum îi zice şi numele, o serie de fresce (şi ceva sculpturi) - întregi ori fragmentare - desprinse de pe pereţii unor edificii religioase şi laice distruse. Clădirile oraşului, atât palatele, dar şi casele burgheziei erau împodobite cu fresce - la interior şi la exterior. Fapt ce, prin sec. 17, adusese Veronei supranumele de "Oraşul pictat".
Este organizat în incinta fostei mânăstiri Sf. Francisc. Mânăstirea fusese ridicată în sec. 13, în afara zidurilor oraşului. Tot aici se găseşte "mormântul Julietei". În esenţă un sarcofag deteriorat şi (evident) gol. După înfăţişare pare a fi din epoca romană. Timp de secole a zăcut plictisit într-un colţ al mânăstirii. Până la începutul sec. 19, când, cumva, a început să se răspândească zvonul că este sarcofagul celebrei eroine. Se suspectează mână lui Byron, marele poet romantic, în toată povestea. Prin 1937, pentru a atrage turiştii, sarcofagul a fost luat din curte şi plasat într-o criptă. De atunci a devenit loc de pelerinaj pentru îndrăgostiţii cu creieri pe moaţe şi unul dintre primele 5 locuri preferate, la nivel mondial, pentru căsătorii.
Intrarea în muzeu costă 6 euro.

Claustrul (curtea interioară) fostei mânăstiri.

La intrare se găseşte un grup statuar reprezentându-i pe Liang Shanbo şi Zhu Yingtai. Cei doi sunt personajele principale ale unei poveşti similare cu cea din "Romeo şi Julieta". Ambii mor, dar, spre deosebire de piesa europeană, spiritele lor sunt transformate în fluturi şi rămân împreună pentru totdeauna. Statuia a fost donată Veronei de autorităţile din Ningbo, oraşul chinez unde ar fi avut loc povestea lor de dragoste.

Fresce desprinse din Sanctuarul Sf. Mihail săpat în stâncă în apropierea Veronei în sec. 10. Picturile au fost realizate în două etape: în anul 996 şi la mijlocul sec. 12.

Medalion din marmură cu flamingi - sculptor anonim veneţian, sec. 12.

Fecioara şi Pruncul, frescă de sec. 13-14 desprinsă din biserica Sant'Anastasia.

Fragmente de frescă (sec. 14 ) desprinse din biserica Sant'Eufemia.

Fragmente de frescă din fosta biserică Santa Felicita. Biserica a fost construită la începutul sec. 13 şi dezafectat în perioada lui Napoleon (1806). Azi este transformată în restaurant. Frescele din biserică sunt opera unui artist anonim veronez, supranumit "Al doilea maestru de la San Zeno", care le-a realizat pe la jumătatea sec. 14.

Picturi realizate de Francesco Morone - pictor renascentist veronez - pentru mânăstirea benedictină Sfinţii Nazarius şi Celsus (1517).

Ciclu de fresce pictate în sec. 16 şi reprezentând intrarea triumfală în Bologna a papei Clement VII şi a împăratului german Carol Quintul. Frescele au fost desprinse din Casa Fumanelli (locuinţa unei dintre familiile patriciene locale).

Fresce pictate în sec. 16 în Palazzo Torelli din Mantova de un ucenic al lui Giulio Romano (la rândul său, elev al lui Rafael). Picturile au supravieţuit unui incendiu ce a distrus palatul în sec. 19.

Fresce pictate în sec. 16 de doi artişti veronezi importanţi - Bernardino India şi Domenico Brusasorzi. Picturile au fost desprinse de pe faţada Palatului Fiorio della Seta, construit la începutul anilor 1500 şi demolat pe la 1880, pentru a face loc unui dig împotriva revărsărilor râului Adige ce traversează Verona.

Aşa arăta palatul în zilele lui de glorie.

Ciclu de fresce reprezentând scene din viaţa lui Moise. Au fost pictate în 1584 de pictorii veronezi Felice Brusasorzi (fiul celui de mai sus), Anselmo Canera şi Paolo Farinati în Palazzo Ridolfi (actualmente liceu).