Piacenza (II)

Catedrala din Piacenza a fost construită între 1122-1233 în stil romanic lombard, peste ruinele unei basilici timpurii, ce a fost distrusă în 546, când oraşul a fost cucerit şi distrus de ostrogoţi. Este dedicată Fecioarei şi Sf. Justina de Padova. Faţada este din marmură roz de Verona şi a fost împodobită cu sculpturi romanice datează din aceeaşi perioadă. Campanila a fost terminată abia în 1333. Este cea mai mare construcţie de cult romanică din regiunea Emilia - Romagna. La interior există fresce din epoca barocă (sec. 17) realizate, între alţii, de Ludovico Carracci - unul dintre iniţiatorii şi cei mai mari pictori ai Barocului timpuriu.

Amvonul a fost realizat în sec. 13 în stil romanic.

Frescă de sec. 15.

Fresce de sec. 16.

Frescele domului sunt opera lui Giovanni Francesco Barbieri, zis Guercino - unul dintre mari artişti al Barocului.

San Sisto este biserica unei foste mânăstiri benedictine. Mânăstirea a fost fondată în 874 de regina Angilberta, soţia împăratului romano-german Ludovic II. Mânăstirea s-a bucurat de ample donaţii imperiale, care i-au asigurat o bogăţie pe măsură. La sfârşitul sec. 15, fraţii benedictini au decis ridicarea unei noi biserici. Noul lăcaş a fost construit între 1499-1511 în stil renascentist lombard. Doar faţada, care a fost terminată în 1591, urmează modelul manierist. Actualmente numai biserica se poate vizita. Mânăstirea propriu-zisă a fost transformată în cazarmă în 1810 şi încă se găseşte în proprietatea armatei italiene.

Interiorul bisericii este decorat cu picturi realizate de maeştri renascentişti precum Vicenzo Campi, Jacopo Palma cel Tânăr ori Bernardino Zacchetti.

San Francesco este biserica unei foste mânăstiri franciscane. A fost construită între 1278-1363 în stil gotic, cu unele elemente romanice. Deşi iniţial a fost o mânăstire de călugări, la scurtă vreme a fost cedată ordinului clariselor, ramura feminină a franciscanilor.

Biserica a fost activă de-a lungul întregii sale istorii. Mânăstirea a fost închisă însă în timpul ocupării Italiei de către Napoleon şi transformată în spital şi cazarmă.

Interiorul bisericii este decorat cu sculpturi şi picturi din perioada Renaşterii şi a Barocului.

Faţada bisericii este din cărămidă simplă, mai puţin intrarea principală, sculptat în marmură în 1480.

Capela Imaculata Concepţie a fost pictată în 1597 de Giovanni Battista Trotti, un pictor al Renaşterii târzii din Lombardia.