Catedrala din Parma are hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită între 1059-1106, când a fost și sfințită. În 1117 a fost serios deteriorată din cauza unui cutremur, deci a fost necesară reluarea lucrărilor. Care au fost gătate în 1178, când a fost definitivată fațada. Edificiul este ridicat în stil romanic, deși în sec. 13 i s-au adus unele completări în stil gotic - turla, de exemplu.
Dacă exteriorul a rămas neschimbat, interiorul a suferit modificări. În sec. 14 au fost construite mai multe capele laterale, decorate cu sculpturi și fresce în stil gotic, din care unele s-au păstrat. Apoi, în sec. 16, pereții, tavanul și cupola au fost decorate cu frece realizate în stilul Renașterii târzii de maeștri precum Antonio da Correggio, Girolamo Mazzola Bedoli și Bernardino Gatti.
În dreapta imaginii este baptisteriul.
Cripta.
Coborârea de pe cruce, Benedetto Antelami (1178).
Înălțarea la cer a Fecioarei, fresca cupolei a fost realizată de Correggio între 1526-1530.
Capela Valeri este decorată cu fresce realizate în sec. 14.
Capitelurile coloanelor din nava centrală au fost sculptate în sec. 12 și pictate policrom. În sec. 16 au fost repictate cu vopsea aurie.
Baptisteriul a fost ridicat între 1196-1270, într-o combinație a stilurilor romanic și gotic. Este de formă octogonală, iar la exterior este placat cu marmură roz de Verona, un material foarte scump la vremea respectivă. Arhitect a fost Benedetto Antelami. Și tot el a realizat sculpturile exterioare și interioare. Interiorul este decorat cu fresce pictate în sec. 13-14.
Palatul episcopal - sec. 13.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu