cautatorul

marți, 10 decembrie 2024

Muzeul de Artă al României (II)

Galeria de Artă Românească este cealaltă colecție de artă importanță a muzeului, alături de ce Europeană. Conține lucrări și obiecte ce acoperă o perioadă mergând din epoca medievală și până în prezent.

În ceea ce privește arta medievală, este prezentată o colecție impresionantă de obiecte de natură religioasă: icoane, obiecte de culte, fragmente de frescă, pietre tombale, etc.

Ușă de biserică, lemn sculptat, 1452-1453, Mânăstirea Snagov

Maica Domnului cu pruncul, 1512-1513, tempera și foiță de au pe lemn

Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab și al familiei sale, c. 1517, frescă desprinsă din pictura interioară a bisericii Mânăstirii Argeșului. Când au renovat biserica, pe la sfârșitul sec. 19, au distrus fresca medievală. Din fericire, fragmente au fost salvate și păstrate în muzee.

Frescă înfățișându-l pe Mircea cel Bătrân - tot de la Mânăstirea Argeșului.

Piesă de altar, tempera și foiță de aur pe lemn, sec. 16, biserica reformată din Șmig, jud. Sibiu.

Ferecătură de carte, argint aurit, sec. 16.

Piatra de mormânt a lui Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot al Țărilor Române, 1730, biserica Mânăstirii Văcărești (distrusă de comuniști).

Vin apoi pictori reprezentanți ai curentului romantic din prima jumătate, respectiv de pe la jumătatea sec. 19 și imediat după.

Portretul Mariei Maiorescu, pictat de Constantin Lecca (1846).

România revoluționară, C.D. Rosenthal (1850). Model a fost Maria Rosetti, importantă figură a revoluției pașoptiste.

Portretul lui Ienăchiță Văcărescu, Anton Chladek (c. 1852-1858). Chladek, pictor român de origine cehă, a fost profesorul lui Nicolae Grigorescu.

Fată cu tamburină, Gheorghe Tătărescu (1848).

Nud, Gheorghe Tătărescu (1850).

Vin apoi săli dedicate marilor pictori români din a doua jumătate a sec. 19.

Pe terasă la Sinaia, Theodor Aman (1888).

Petrecere cu lăutari, Theodor Aman (1884)

D-ra Anastasia Rudeanu, Mișu Popp (1870).

Moara, Sava Henția (1881).

Evreul cu gâsca, Nicolae Grigorescu (1880). Evident, este mult Grigorescu. Și majoritatea tablourilor lui sunt cu ciobănași / ciobănițe / țărăncuțe, care cu boi. O să le sar pe astea.

Portretul Mariei Nacu, Nicolae Grigorescu (c. 1875-1879).

Țiganca de la Ghergani, Nicolae Grigorescu (1872).

Drumul mare, Ioan Andreescu (1879-1880)

Fetiță cu găină, Ioan Andreescu (1876-1879)

marți, 3 decembrie 2024

Muzeul Național de Artă al României (I)

MNAR este cel mai important muzeul de artă din țară. A fost înființat în 1948, fiind adăpostit de fostul Palat Regal de pe Calea Victoriei. După ce l-au alungat pe rege, comuniștii au decis să transforme palatul în muzeu. Miezul colecției l-a constituit operele sfeterisite de la Peleș și alte locații din proprietatea casei regale. Deasemenea, comuniștii au avut grijă să confiște lucrările de artă ale tuturor „dușmanilor poporului”, pe care i-au trimis să moară prin temnițele și lagărele de exterminare. În plus, au fost aduse lucrări luate și de prin alte muzee (Brukenthal, par egzamplu). În total, astăzi muzeul prezintă peste 70.000 de exponate organizate în două colecții principale: Galeria de Artă Europeană și Galeria de Artă Națională. Când am fost eu, un bilet la una din cele două era 24 de lei, iar cumulat - 32 de lei. Nu am fost și la Sala Tronului, că n-am avut chef să văd ceva distrus de bolșevici și refăcut post '89.

Galeria de Artă Europeană a fost deschisă în 1951 și conține lucrări de pictură, sculptură și de artă decorativă, care acoperă perioada secolelor 14-20. Carele sunt prezentat în mod ordonat, fiecare încadrată corespunzător în curentul din care face parte, nu aruncate de-a valma pe pereți. Am fost plăcut impresionat să văd o colecție închegată, cu destulă cărniță pe oase și chiar cu câteva nume mari printre artiștii expuși.