Grote Markt sau Piaţa Mare constituie centrul administrativ şi economic al vechiului oraş. Prima menţiune documentară a unui spaţiu amenajat în inima Bruxelles-ului datează încă din sec. 12 (anul 1174, pentru a fi mai exacţi). Aici s-a ridicat primăria precum şi sediile principalelor bresle şi ghilde meşteşugăreşti ori comerciale. În timpul asediului francez din 1695 clădirile din jurul pieţei au fost serios afectate - unele au fost chiar demolate. În anii următori au fost refăcute, însă în cazul celor distruse definitiv s-a ales construirea lor în stilul baroc al epocii, nu în stilul gotic original. Piaţa nou amenajată avea dimensiunile de 110 x 68 de metri, care s-au păstrat până astăzi.
Revoluţionarii belgieni din 1789-1790 au luat cu asalt oraşul şi au atacat intenţionat orice clădire şi monument ce avea, în ochii lor, valenţe nobiliare sau religioase. În care context edificiile Pieţei Mari au fost din nou avariate. Timp de un secol acestea au fost neglijate, frescele şi stucaturile exterioare şi interioare fiind deteriorate de ploaie şi zăpadă. Abia către sfârşitul sec. 19 s-a iniţiat restaurarea pieţei. Azi Grote Markt este înscrisă pe lista monumentelor UNESCO.
În dreapta - Casa Regelui sau Sala Pâinii. Azi adăposteşte Muzeul Oraşului Bruxelles.
Clădiri ale fostelor ghilde.
În stânga - Primăria. Este cea mai veche clădire din piaţă. A fost construită între 1402-1420 în stil gotic de Brabant, cu o nouă aripă adăugată în 1444. Turnul de veghe a fost terminat în 1454 - are 96 de metri. Faţada este decorată cu statui gotice.
Străzile din jurul Pieţei Mari sunt cam tot ce a mai rămas din vechiul oraş.
Manneken Pis (mot-a-mot "micul om / băiat care face pipi") este o mică statuie (61 cm) ce decorează o fântână. Fântâna datează din prima jumătate sec. 15 (sigur, nu în forma actuală; aceasta datează din 1770). Statuia efectivă, din bronz, a fost realizată în 1619. Şi a devenit foarte repede simbolul oraşului. De-a lungul timpului, statuia a fost furată de mai multe ori şi chiar făcută bucăţi în două ocazii. De fiecare dată a fost recuperată şi restaurată. Azi originalul se găseşte în Muzeul Oraşului Bruxelles. Cea expusă stradal a fost turnată în 1965.
Caritatea, Lucas Cranach cel Tânăr (a doua jumătate a sec. 16). Pictor renascentist german şi fiul lui Lucas Cranach cel Bătrân.
Ruine romane, Giovanni Paolo Panini (jumătatea sec. 18). Pictor italian al Barocului târziu specializat în panorame citadine.
Moartea lui Marat, Jacques-Louis David (1793). David a fost cel mai important reprezentant francez al curentului neoclasic dezvoltat la sfârşitul sec. 18 - începutul sec. 19.
Marte dezarmat de Venus, David (1824).
Augustus ascultând lectura Eneidei, Jean-Auguste-Dominique Ingres (1819). Ingres a fost un pictor neoclasic din sec. 19.
Ispita Sf. Anton, Salvador Dali (1946).
Muzeul Regal de Arte Frumoase este unul dintre cele mai mari muzee de artă din Europa. A fost fondat în 1845 şi, evident, conţine una dintre cele importante colecţii de artă flamandă. Biletul costă 8 euro.
Buna Vestire, Robert Campin (prima jumătate a sec. 15). Mare maestru din grupul aşa-numiţilor "primitivi" flamanzi, Campin a fost elevul lui Jan van Eyck.
Pieta, Rogier van der Weyden (prima jumătate a sec. 15). Van der Weyden a fost elevul lui Campin şi este considerat cel de-al treilea membru al primei "Sfinte Treimi" a picturii timpurii flamande, alături de maestrul său şi de van Eyck.
Martiriul Sf. Sebastian, Hans Memling (a doua jumătate a sec. 15). Memling a fost unul dintre cei mai influenţi pictori ai goticului internaţional ("primitiv") flamand.
Sf. Ana cu un donator franciscan, Hugo van der Goes (a doua jumătate a sec. 15). Van der Goes face parte din a doua generaţie de mari maeştri "primitivi" flamanzi.
Fecioara cu Pruncul, Hugo van der Goes (a doua jumătate a sec. 15).
Dreptatea împăratului Otto, Dirk Bouts (cca. 1448). De asemenea un reprezentant al picturii timpurii flamande.
Jelirea lui Cristos, Petrus Christus (a doua jumătate a sec. 15). Christus este unul dintre pictorii majori ai celei de-a doua generaţii de artişti flamanzi.
Fecioara cu Pruncul, Quinten Metsys (sfârşitul sec. 15). Pictor în tradiţia "primitivă" flamandă.
Fecioara cu Pruncul, Quinten Metsys (sfârşitul sec. 15).
Tripticul Confreriei Sf. Ana din Louvain, Quinten Metsys (1509).
Crucificarea cu donator, Hieronymus Bosch (aprox. 1490). Bosch a fost unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai curentului goticului internaţional flamand.
Tripticul ispitelor Sf. Anton, Hieronymus Bosch (sfârşitul sec. 15).
Sf. Ana şi Sf. Ioachim, Joos van der Beke (prima jumătate a sec. 16). Pictor renascentist flamand.
Triptic, Jan van Dornicke (primul sfert al sec. 16).
Întoarcerea fiului risipitor, Jan Sanders van Hemessen (1536). Important pictor renascentist flamand, influenţat de pictura italiană.
Coborârea de pe cruce, Jan Sanders van Hemessen (prima jumătate a sec. 17).
Tripticul Haneton, Bernard van Orley (prima jumătate a sec. 16). Van Orley a fost unul dintre cei mai importanţi maeştri ai Renaşterii flamande. A fost puternic influenţat de pictorii italieni, mai ales de Rafael.
Tripticul virtuţii Răbdării, Bernard van Orley (cca. 1519-1521).
Tripticul familiei Micault, Jan Cornelisz Vermeyen (jumătatea sec 16). Pictor renascentist olandez.
Iisus la Marta şi Maria, Joachim Beuckelaer (1565). Pictor renascentist flamand.
Recensământul la Betleem, Pieter Breugel cel Bătrân (1566). Breugel cel Bătrân a fost cel mai influent pictor al Renaşterii flamande şi olandeze.
Căderea îngerilor rebeli, Pieter Breugel cel Bătrân (1562).
Dans de nuntă, Pieter Breughel (nu este greşeală, semna astfel) cel Tânăr (1607). Reprezentant al Renaşterii târzii flamande.
Întoarcerea din pelerinaj, Pieter Breughel cel Tânăr (prima jumătate a sec. 17).
Carnavalul, Pieter Breughel cel Tânăr (prima jumătate a sec. 17).
Suzana şi bătrânii, Jan Massys (1567). Pictor renascentist flamand.
Lot şi fiicele sale, Jan Massys (1565).
Alegoria fecundităţii, Jacob Jordaens (jumătatea sec. 17). Jordaens este unul dintre cei mai mari maeştri ai Barocului flamand.
Martiriul Sf. Apollonia, Jacob Jordaens (jumătatea sec. 17).
Portretul unei doamne în vârstă, Antoon van Dyck (prima jumătate a sec. 17). Van Dyck este al doilea membru al tripletei marilor maeştri flamanzi baroci, alături de Jordaens şi Rubens.
Înţelepciunea reprimă revolta împotriva regelui Iacob I al Angliei, Peter Paul Rubens (prima jumătate a sec. 17). Rubens este cel mai mare pictor baroc flamand şi unul dintre cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor.
Patru schiţe ale uni cap de maur, Rubens (prima jumătate a sec. 17).
Încoronarea Fecioarei, Rubens (prima jumătate a sec. 17).
Adoraţia Magilor, Rubens (prima jumătate a sec. 17).
Iisus şi femeia adulteră, Rubens (prima jumătate a sec. 17).
Mici panouri pictate de Rubens pentru pavilionul de vânătoare a regelui Spaniei Filip IV.
Martiriul Sf. Ursula, Rubens (prima jumătate a sec. 17).
Triumful catolicismului, Rubens (prima jumătate a sec. 17).
Natură moartă cu peşti, Frans Snyders (prima jumătate a sec. 17). Snyders a fost un pictor flamand baroc specializat în peisaje şi naturi moarte.
Artistul şi familia sa, Cornelis de Vos (1621). Pictor baroc flamand specializat în scene de familie.
Natură moartă cu argintărie, Adriaen van Utrecht (1636). Pictor flamand baroc specializat în naturi moarte, interioare, fructe şi flori.
Prometeu, Theodoor Rombouts (prima jumătate a sec. 17). Unul dintre cei mai semnificativi pictori ai Barocului flamand, a fost puternic influenţat de lucrările lui Caravaggio.
Copii jucându-se, Frans Hals (cca. 1620). Hals a fost unul dintre mari artişti baroci ai "secolului de aur" olandez.
Portretul lui Nicolaes van Bambeek, Rembrandt van Rijn (1641). Rembrandt a fost cel mai mare pictor al "secolului de aur" olandez.
Portul, Paul Bril (începutul sec. 17). Pictor flamand specializat în peisaje, a avut o influenţă majoră asupra altor peisagişti.
Punerea în mormânt, Simon Vouet (prima jumătate a sec. 17). Pictor baroc francez.
Bătrânul, Georges de la Tour (cca. 1610-1630). Pictor baroc francez.
Moara de apă, Claes Jansz van der Willigen (a doua jumătate a sec. 17). Pictor baroc flamand specializat în peisaje.
Vas cu flori, Jan Davidsz de Heem (a doua jumătate a sec. 17). Important pictor olandez specializat în naturi moarte şi aranjamente florale.
Iisus la Simon fariseul, Bonifazio de' Pitati (prima jumătate a sec. 16). Pictor renascentist veneţian.
Moartea Sf. Marcu, Jacopo Robusti - zis Tintoretto (a doua jumătate a sec. 16). Tintoretto a fost unul dintre cei mai mari pictori ai Renaşterii târzii veneţiene, făcând trecerea către curentul manierist.
Adam şi Eva, Lucas Cranach cel Bătrân (prima jumătate a sec. 15).
