Cospicua

Cele Trei Orașe este denumirea colectivă pentru trei orășele situate vis-a-vis de Valletta, peste Marele Port: Cospicua, Birgu și Senglea.

Vedere aeriană cu Valletta în prim plan, Marele Port și Cele Trei Orașe - Cospicua (A), Birgu (B) și Senglea (C).

Cospicua este cel mai tânăr din cele trei. Acolo a existat o așezare încă din perioada feniciană (sec. 7 î.Hr.). Așezarea respectivă a continuat să existe, cu unele sincope, până la invazia otomană din 1565. Numele maltez al satului de pescari era Bormla sau Burmula - de la Bir Mula, adică „Fântâna / Izvorul lui Dumnezeu”. După ce închinătorii lui Allah au plecat cu coada între picioare, Bormla a renăscut. Mai mult, pe măsură ce portul a devenit tot mai aglomerat, vechiul sat pescăresc s-a dezvoltat și el. După 1638 a fost dotat cu un sistem de fortificații, iar în 1722 a fost declarat în sfârșit oraș. Cu aceasta ocazie, numele i-a fost schimbat în Citta Cospicua („oraș foarte vizibil” - în sensul că-ți sare în ochi, nu-l poți rata de frumos ce este). În 1776 cavalerii au construit în Cospicua un nou doc pentru mărfuri, fapt ce a avut ca rezultat o nouă etapă de prosperitate pentru oraș. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Cospicua, ca întreaga zonă urbană din jurul portului, a suferit mai multe bombardamente germane și italiene. Astăzi rolul comercial al orașului a scăzut foarte mult, de altfel vechiul doc ridicat de ioaniți în sec. 18 a fost redus semnificativ ca dimensiuni. În schimb, cospicuanii s-au reorientat către servicii și turism.

Din Valletta se ajunge ușor în Cospicua cu ferryboat-ul (costă 2 euro călătoria). Iar de aici apostolorum către celelalte două orașe.

Cele Trei Orașe văzute din Valletta - din Grădina Cazarmei de Sus, mai exact. În prim plan bateria de salut. Bastionul în sine a fost construit de cavaleri în sec. 15. Tunurile sunt replici active ale unor tunuri navale britanice de acum vreo 150 de ani. La vremea lor, au fost folosite mai mult pentru salvele de salut adresate navelor ce intrau în port. Azi trag, de asemenea, salve de salut în fiecare zi la orele 12 și 16, momente când grădina mustește de turiști.

Biserica Imaculata Concepție este principalul lăcaș de cult din Cospicua. A fost ridicată cândva înainte de 1550, în stil manierist italian. Pe măsură ce localitatea se dezvolta, iar numărul cetățenilor creștea, către sfârșitul sec. 17 biserica devenise prea mică față de numărul credincioșilor. În 1684 s-a decis demolarea parțială a bisericii și construirea uneia semnificativ mai mari. Lucrările au fost terminate în 1722, noua basilică fiind edificată în stil baroc târziu. Bombardamentele germano-italiene din anii 1940-1943 au distrus o bună parte a orașului, însă biserica a scăpat fără nicio zgârietură.

Poarta Sf. Elena era principala cale de acces în Cospicua. A fost construită în 1736, în stil baroc.

Valletta (V)

Biserica Naufragiul Sf. Paul a fost construită între 1576-1582. Este dedicată, după cum îi zice și numele, episodului în care vasul ce-l ducea pe Paul din Orient la Roma ar fi naufragiat în Malta, ocazie pentru apostol de a câștiga noi adepți pentru creștinism.

În sec. 17 biserica a fost cedată ordinului iezuit. Iezuiții au decis să refacă basilica în stil baroc. Lucrările au demarat în 1639 și au durat câțiva ani. Interiorul este bogat decorat cu fresce și sculpturi în marmură și ghips.

În biserică era în pregătire o nuntă.

HMS Richmond este o fregată britanică.

Grădinile Cazarmei de Sus este un alt parc din Valletta construit deasupra unei instalații militare, mai exact deasupra bastionului Sf. Petru și Paul. Într-o primă formă, parcul a fost organizat în anul 1661, fiind extins și înfrumusețat secolele următoare. Inițial era rezervat strict pentru uzul cavalerilor italieni ai Ordinului Sf. Ioan. A fost deschis pentru publicul general în 1800.