cautatorul: Efes (II)

Biserica Mariei este prima catedrală a orașului. A fost construită la începutul sec. 5 ca sediu al mitropoliei locale. Avea hramul Theotokos (Născătoarea de Dumnezeu). În această biserică a avut loc cel de-al Treilea Conciliu Ecumenic, în anul 431, participanții condamnând erezia nestoriană referitoare la natura lui Iisus (între noi fie vorba, nestorianismul stă mai bine cu logica decât ce s-a decis acolo). Biserica a fost distrusă destul de repede, probabil de un cutremur. A fost reconstruită, în mai multe rânduri, dar și-a pierdut importanța pentru că, după nici 100 de ani, sediul mitropoliei este mutat în altă basilică.

Monumentul lui Memnius a fost construit între 50-30 î.Hr. în onoarea consulului Gaius Memnius.

Sculptură reprezentând-o pe Nike, Zeița Victoriei.

Templul lui Domițian era un altar dedicat cultului imperial, respectiv împăratului Domițian (81-96 d.Hr.).

Odeonul era un amfiteatru acoperit, de mici dimensiuni (maxim 1500 de spectatori), dedicat reprezentațiilor muzicale. A fost construit în jurul anului 150 d.Hr.

Prytaneum era clădirea unde-și avea birourile pritanii - magistrații superiori ai orașului.

Sculptură reprezentându-l pe zeul Hermes.

Placă de marmură din pavajul unei străzi, în care (în epoca romană) au fost săpate o gaură circulară, amprenta unei tălpi, o cruce, o inimă, o femeie, o pungă de bani și o bibliotecă. Zice-se asta ar fi reclama discretă a unui bordel, care ar trebui citită cam așa: la următoarea intersecție, pe stânga poți găsi femei a căror dragoste o poți cumpăra. Dar numai dacă piciorul nu-i mai mic de atât (deci interzis copiilor) și dacă ai suficiente monede cât să umpli gaura asta. Altfel, pe dreapta este o bibliotecă.

Pentru mai multă acuratețe. Punga cu bani ar fi chestia dintre doamnă și bibliotecă.

În Efes au fost descoperite și mai multe case romane din sec. 3-7 (așa zisele case de pe terase) decorate cu fresce și mozaicuri. Din păcate această parte avea alt program de vizitare și nu le-am putut admira. Dar ele arată cam așa...

Toate imaginile de până acum provin din orașul clădit de Lysimachus în sec. 4 î.Hr. Alte rămășițe se găsesc pe și în jurul dealului, unde și-a făcut veacul orașul inițial. Clădirea cea mai cunoscută și cea mai celebră (iertat să-mi fie barbarismul) este Templul Artemisei (zeița pădurilor și a vânătorii). Primul edificiu a fost construit în sec. 10-9 î.Hr., dar a fost distrus în sec. 7 î.Hr., pe cât se pare de o inundație catastrofală. Al doilea templu a fost ridicat pe la jumătatea sec. 6 î.Hr., cu ajutorul financiar al regelui lydian Croesus. Acesta a fost ars până la temelii în anul 356 î.Hr. de un anume Herostratus, care a vrut astfel să-i rămână numele în istorie (sau așa zice legenda). Al treilea templu, mai mare și mai magnific, a fost construit în ultima parte a sec. 4 î.Hr. A fost parțial distrus de goți în 268 d.Hr., dar a continuat să funcționeze până după anul 400, când a fost închis. Ulterior ruinele sale au fost folosite pentru alte construcții. Azi doar atât a mai rămas din una dintre cele 7 minuni ale lumii antice...

În apropiere se mai găsesc următoarele monumente (nici aici nu am avut timp să ajungem):

Basilica Sf. Ioan este cea de-a doua catedrală a Efesului. A fost ridicată la începutul sec. 6 de împăratul Justinian I (probabil între 548-565), peste ceea ce se credea a fi mormântul apostolului Ioan. La începutul sec. 14, când Efes a fost cucerit de turcii selgiucizi, basilica, la vremea respectivă deja afectată de un cutremur, a fost transformată în moschee. A fost distrusă în 1402 de oastea hanului turcmen Timur Lenk.

Locul presupusului mormânt al apostolului.

Moscheea Isa Bey a fost construită între 1374-1375 de Isa Bey, unul din emirii selgiucizi din vestul Anatoliei.

Fortăreața Ayasuluk a fost construită de bizantini în sec. 7. Pe măsură ce Efesul antic decădea, au mutat orașul înapoi pe dealul inițial, în jurul căruia au construit ziduri de apărare, în general din materiale preluate de la fostele edificii greco-romane ruinate. În sec. 14 a fost cucerită de selgiucizi, iar în sec. 15 de turcii otomani. Deși la vremea respectivă Efes era doar un sat, otomanii au păstrat fortificațiile funcționale câtăva vreme. Au fost abandonate în anii 1700.

Casa Mariei este o clădire de lângă Efes, în care se presupune că s-ar fi retras Fecioara împreună cu apostolul Ioan, după Crucificare, trăindu-și aici ultimii ani. Este, bunînțeles, doar un mit bazat pe viziunile unei călugărițe germane de la începutul anilor 1800. Construcția în sine nu este mai veche de epoca medievală. Deși mai mulți papi au vizitat locul, Biserica evită să-i acorde recunoașterea oficială, fără dovezile necesare. Asta nu oprește un flux continuu de pelerini. Există și pelerini musulmani, căci Sf. Maria este o figură importantă și în islam.