Muzeul Național de Artă al României (III)

Urmează pictura de la sfârșitul sec. 19 și începutul sec. 20.

Safta florăreasa, Ștefan Luchian (1900).

Dumitrițe, Ștefan Luchian (1902-1905).

Autoportret, Ștefan Luchian (1905-1907).

Garoafe roșii și albe, Ștefan Luchian (1906-1908).

Femeie cu umbrelă, Nicolae Vermont (1890-1900).

Vedere din Giverny dimineața, Samuel Mützner (1908).

Corăbii în portul Brăila, Jean Al. Steriadi (1909).

Femeie în peisaj, Cecilia Cuțescu-Storck (1910).

Peisaj, Arthur Segal (1910).

Apoi vin sălile dedicate perioadei interbelice.

Femeie cu mască, Mihail Teișanu (1919).

Moschee, Jean Al. Steriadi (1920).

Nud la fereastră, Theodor Pallady (1919-1925).

Peisaj italian, Corneliu Mihăilescu (1921).

Familie de tătari, Iosif Iser (1921).

Fata pădurarului, Nicolae Tonitza (1924-1926).

Curtea cu rufe, Nicolae Tonitza (1929-1930).

Cosași odihnindu-se, Camil Ressu (1925).

Portret de țărancă, Aurel Băeșu (1920-1928).

Două surori, Nina Arbore (1925).

Femeie cu umbrelă, Ipolit Strâmbu (1927).

Tătari, Ștefan Dimitrescu (1927-1932).

Piață la Veneția, Nicolae Dărăscu (1921-1926).

Peisaj din Muscel, Nicolae Dărăscu (1930-1936).

Femeie în roz pe malul mării, Gheorghe Petrașcu (1930).

Canal la Veneția, Gheorghe Petrașcu (1928).

Compoziție suprarealistă cu nud, Victor Brauner (1929).

Țărancă cu ouă, Marcel Iancu (1930).

Portretul Cellei Delavrancea, Milița Petrașcu (1933).

Colivia, Eustațiu Stoenescu (1937).

Zeul Pan, Dimitrie Paciurea.

Nud, Gheorghe Ionescu Sin (1939).

Pegas, Ion Jalea (1940).

Fată cu bluză albă, Camil Ressu (1941).

Acoperișuri - strada Mihai Eminescu, Lucian Grigorescu (1942).

Ultima parte a expoziției conține lucrări postbelice.

Marginea orașului, Alexandru Ciucurencu (1947).

Peisaj marin cu fluturi, Ion Țuculescu (1950-1955).

Grădini la Suceava, Costin Ioanid (1964).