New York (I)

New York este orașul reprezentativ al Americii. Pe oricine pui să numească un oraș american, NY va fi în marea majoritate a cazurilor nominalizat. Pentru cetățenii mapamondului New York este sinonim cu USA. Ceea ce, bunînțeles, nu este. Trăsăturile sale economice, politice, demografice, etnice, culturale, etc, îl fac mai degrabă o excepție grandioasă față de celelalte metropole americane (pe care, de altfel, le domină copios la toate capitolele).

Este un oraș al superlativelor și al recordurilor. Este cel mai populat oraș american, cu 8,5 milioane de locuitori în orașul propriu-zis și peste 20 în zona metropolitană (mai mult decât dublu față Los Angeles, care este pe locul 2). Are cei mai mulți zgârie nori, comparativ cu orice oraș din lume, și cea mai înaltă clădire din emisfera vestică. Are cea mai diversă populație din punct de vedere etnic (în oraș se vorbesc peste 800 de limbi). Este cel mai mare hub economic, financiar, cultural și media din lume. Zona metropolitană a NY are un o economie ce depășește 2 trilioane de dolari anual. Dacă ar fi țară, s-ar clasa pe locul 9 sau 10 în lume din acest punct de vedere. Deține, de asemenea, cel mai mare număr de miliardari din lume  - 123 (locul 2, Hong Kong, are doar 74). De mirare că o asemenea entitate poate fi condusă de un singur primar și de un consiliu local ce numără doar 51 de membri (la București sunt 7 primari și 55 de consilieri).

Îndeobște, cine zice New York se gândește doar la Manhattan - zona sa cea mai spectaculoasă. Dar orașul este compus din 5 părți componente, numite boroughs (un fel de sectoare băștinașe) - Manhattan, Bronx (mă rog, ei îi zic the Bronx, deci îl articulează, ar fi un fel de Bronxul), Brooklyn, Queens și Staten Island. În mod curios, deși formează un singur oraș, fiecare borough este și un county (un fel de județ) separat. Asta pentru că Manhattan a format multă vreme orașul ca atare, celelalte fragmente fiind teritorii din jur, în care existau mai multe orășele (ale căror nume au rămas sub forma unor cartiere). Bronx a fost adăugat în 1874, iar restul în 1898. Abia de atunci există New York-ul actual.

În perioada precolumbiană, regiunea era populată de amerindieni Lenape, un trib din mare confederație indigenă numită Algonquian. Primul european, care s-a aventurat aici, a fost Giovanni da Verrazzano, un florentin în slujba Franței. El a explorat căile navigabile în 1524 și a proclamat stăpânirea franceză asupra zonei. Anul următor a fost rândul unui portughez în slujba Spaniei, care, la rândul lui, a trâmbițat preemțiunea spaniolă. Dar cei care au realizat pe deplin importanța locației (portul New York este unul dintre cele mai mari și mai bune adăpostite porturi naturale din lume) au fost olandezii.

În 1625 olandezii au întemeiat o așezare în partea de sud a ceea ce este azi Manhattan, numind-o Noul Amsterdam. Ulterior au cumpărat de la localnici întreaga insulă. De altfel, numele de Manhattan ar veni de la o expresie băștinașă, care s-ar traduce prin locul de unde ne luăm arcuri, pădurea de pe insulă cuprinzând specii folosite de nativi pentru fabricarea arcurilor.

Olandezii nu au făcut prea mulți puricii. Englezii, la rândul lor, au realizat valoarea portului de aici și, cu ocazia unui război împotriva Olandei, au ocupat insula, schimbând numele așezării în New York, în onoarea lui James, duce de York, fratele regelui Carol II.

În sec. 18, orașul, împreună cu o bucată substanțială de teritoriu, au format colonia britanică New York. Ca posesiune britanică, New York a devenit un oraș bogat, unul dintre cele mai aglomerate porturi de pe continentul american. După 1750, coloniștii britanici din America de Nord și-au creat treptat o identitate culturală și socială diferită, începând să se considere mai degrabă americani, decât britanici. Superioritatea disprețuitoare cu care erau priviți de la Londra a contribuit la asta în bună măsură. Pentru newyorkezi situația nu a stat chiar așa. Când a început războiul de independență, New York a fost unul dintre centrele importante ale loialiștilor - coloniștii care doreau să rămână supuși britanici. Cu toate acestea, după ce briții au fost înfrânți și trimiși la plimbare, localnicii nu au suferit de pe urma preferințelor lor politice. Mai mult, între 1785-1790, New York a fost prima capitală a tinerei națiuni americane.

De-a lungul sec. 19, New York s-a dezvoltat continuu, devenind cel mai mare și cel mai bogat oraș american. Populația sa a crescut de la 60.000 la 3,5 milioane, profitând și de faptul că era principala poartă de intrare a valurilor de emigranți europeni (irlandezi, germani și italieni în special). Din punct de vedere politic, newyorkezii tot nu au reușit să înțeleagă realitățile contemporane. În 1861, când statele sudice, sclavagiste, au format o țară separată și au declarat război, New York-ul, deși abolise sclavia în 1827 și era un oraș din statele nordice, dar era condus de Partidul Democrat sudist, a flirtat, la rândul lui, cu secesiunea. Din fericire, pentru ei, locuitorii au ales, până la urmă, acțiunea corectă. Poate și trupele trimise de Lincoln au ajutat la această schimbare de atitudine.

După Războiul civil, New York și-a continuat expansiunea economică, demografică și teritorială. Evident, nu totul a fost lapte și miere, au existat episoade de pierderi economice, distrugeri și mișcări sociale (Marele Viscol din 1888, Marea Criză Economică din 1929-1935, criminalitatea rampantă din anii '70-'80, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, Uraganul Sandy din 2012, ca să enumăr). Toate acestea au fost depășite cu brio.

Acum, New York este imens și are multe locuri și multe lucruri de văzut. Ca tot turistul, și noi ne-am învârtit cu precădere prin Manhattan. Și nu cred că am văzut jumătate din ce are de oferit.

Manhattan este o insulă alungită, orientată oarecum nord-est / sud-vest. Are cam 21 de kilometri jumate pe lungime și lățimea maximă de 3,7 km. Pe lângă insula principală, borough-ul Manhattan mai cuprinde câteva insule din jur, precum Insula Guvernatorului, Insula Libertății, sau Insula Roosevelt. Spre vest insula este mărginită de Râul Hudson, iar spre sud de bazinul portului New York. La este este Râul de Est (așa îi zic ei, dar nu este râu, ci un braț de mare), iar la nord Râul Harlem - nici ăsta nu e râu, tot un braț de mare, amenajat la un moment dat sub forma unui canal navigabil.

De la sud la nord, insula este împărțită în Downtown (sau Manhattanul de Jos - ăsta este sâmburele orașului originar, aici sunt principalele instituții administrative și districtul financiar), Midtown (Manhattanul de Mijloc - aici sunt cele mai multe din firmele mari, clădirile simbol și majoritatea instituțiilor culturale)  și Uptown (Manhattanul de Sus, care este împărțit între fâșiile ce mărginesc la vest și la est Central Park - Upper West Side și Upper Est Side, unde sunt majoritatea apartamentelor de fițe și partea de la nord de parc, unde își are hogeac populația cu venituri mai mici - Harlem, no - dar există și muzee, monumente istorice, parcuri, așezăminte culturale, etc. Tot aici este Universitatea Columbia, una dintre cele mai mari și mai prestigioase universități din lume. Fiecare din cele trei este împărțit în diferite cartiere.

Vă pare un pic confuză împărțirea asta? Stați să vedeți cum e cu împărțirea străzilor. Vârful sudic al insulei este prima parte locuită. Acolo nu au avut ce face, străzile sunt, ca în orice oraș vechi european, oable și au nume. În 1811 s-a prevăzut expansiunea orașului către nord și tot restul insulei a fost împărțită în bulevarde (avenues, da' stați liniștiți că au și boulevards) și străzi.

De la est la vest au trasat 12 avenues, numite primul, al doilea, al treilea, etc (nu 1, 2, 3..., cum ar crede unii). Simplu, nu? Nu! în primul rând, insula face o gâlmă în Est Lower Manhattan - acolo sunt 4 bulevarde mai scurte, tot nord-sud orientate, numite Avenues A, B, C și D (drept care cartierul se numește Alphabet City). Dar stai, după 3rd Avenue nu vine 4th, ci Lexington Av., abia apoi al patrulea, care, azi, pe majoritatea lungimii sale nici nu se mai cheamă așa, ci Park Avenue. După el nu urmează al cincilea. Nu, ar fi fost prea simplu, ci Madison Avenue. Abia apoi vine 5th Av. - cel mai important dintre ele și restul, în ordine. Însă tot nu e așa de simplu. Pentru că o parte din avenue-le astea, după o bucată de loc, în loc de numere primesc nume. Al 8-lea devine Central Park West, al 9-lea devine Columbus Av., etc. Și ca să adauge încă un factor destabilizator, există și Broadway. Este cel mai celebru și cel mai vechi bulevard din New York. De fapt, precede orașul. La origini a fost un drumeag ce lega așezările nativilor pre-europeni. Olandezii l-au modernizat, iar englezii l-au lărgit și l-au făcut axa principală a urbei (ei i-au și dat numele, care s-ar traduce prin Drumul Larg / Calea Largă). Întrucât e mai vechi decât decizia din 1811, nu se încadrează în trasarea în grilă a străzilor. Pleacă din vârful sudic și, o vreme, merge spre nord, trece printre Madison și 5th, apoi cotește spre vest în diagonală, taie celelalte bulevarde, după care se stabilizează iar spre nord între al 10-lea și al 11-lea. Este și cel mai lung bulevard, căci depășește teritoriul Manhattanului, trece și prin Bronx, după care părăsește New York și trece prin mai multe localități, oprindu-se în Sleepy Hollow, la vreo 30 de kilometri.

Străzile sunt trasate est-vest, intersectând bulevardele în unghiuri drepte (în general). Sunt numerotate de la prima (da, tot nu 1, ci prima), apoi avansează în scală către nord. 5th Avenue a fost desemnat axul central al Manhattanului. Segmentul din stânga sa al străzilor este desemnat west, celălalt - east. Deci o adresă pe 42nd Street West este la stânga (vest) de 5Av., iar 42nd. East, la dreapta. Deși ce am spus până aici pare tare încârcălit, în realitate este ușor de învățat și de orientat în teren. Bulevarde de la 1 la 12, de la est la vest; străzi de la 1 spre nord; west și east la dreapta, respectiv stânga față de 5. Băștinașii, de exemplu, când dau o locație, zic 54 East 42nd Street, ceea ce înseamnă nr. 54 pe strada a 42-a, est; sau dau intersecțiile; ori zic 42nd între 5th și 6th - deci strada a 42-a vest (este între al 5-lea și al 6-lea, iar bulevardele se numără de la est și al 5-lea e axul). Hai, că nu e așa greu.

Astea de mai jos sunt poze cam puse cu furca, pentru că nu mai țin minte în ce părți ale orașului le-am făcut, sau nu chiar exact. Or să fie și din cele cu locație.

Astea două, de exemplu, îs făcute de pe punte de zbor a lui Intreprid. Mai vorbim despre el.

 

Nițel scumpuță parcarea în NY.

 

Pentru pietoni nu există culoarea verde; îi roșu, respectiv alb - palmă deschisă, respectiv omuleț.

 

Joe's Pizza e una dintre cele mai celebre pizzerii din NY. A fost deschisă în 1975 în Greenwich Village (acum are mai multe locații) de Pino „Joe” Pozzuoli, un imigrant italian din Napoli.

Era bună înghețata. Între 7 și 10 dolari, în funcție de compoziție.

New York nu înseamnă doar zgârie-nori, oțel și sticlă. În multe cartiere arată cam așa.

New York are un climat subtropical umed (cel mai nordic oraș de pe coasta de est cu astfel de climă), așa că pe aici plouă destul de des. Și cum noi am fost în septembrie...

Sediul ziarului The New York Times, unul dintre cele mai mari și mai vechi ziare din US (fondat în 1851).

Castelul Clinton este un fost fort de artilerie construit în vârful sudic al orașului între 1808-1811. Zona din jur este acum un parc numit Battery Park.

James Watson House a fost construită în 1793 și refăcută parțial în 1806. Alături este Biserica Fecioara Rozariului (catolică).