duminică, 18 decembrie 2011

Să privim în urmă şi cu umor (amar)

Lucrez la C.N.S.A.S. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Cea mai mare parte a existenţei mi-o câştig "săpând" prin mizeriile strânse în 50 de ani de către fosta poliţie politică comunistă. Peste un milion de dosare, care cuprind multă suferinţă şi tragedii neînchipuite. Demnitate şi eroism, dar şi mizerie umană cât cuprinde. Şi, uneori, un dram de umor.
Căci fiecare, din cei care au ales să nu se lase călcaţi în picioare de un regim criminal, au luptat aşa cum au înţeles şi au putut. Unii, cu armele, în munţi. Alţii, la sate, s-au opus colectivizării (şi au fost adevărate răscoale ţărăneşti prin toate judeţele). S-au constituit organizaţii ilegale şi s-au împrăştiat manifeste. S-a luat legătura cu organizaţii şi guverne străine. Se comentau ştirile transmise de posturile de radio din Occident. Da, poate părea derizoriu. Dar şi numai pentru atât (sau chiar pentru un banc politic) încadrarea era de propagandă împotriva ordinii sociale şi aducea cu sine ani grei de temniţă comunistă.
Iar unii au ales ca armă satira. Poezeaua de mai jos, descoperită de mine într-un astfel de dosar, ia la vale limbajul de lemn "revoluţionar". Securiştii n-au reuşit să afle cine a compus-o, însă cei care au răspândit-o (majoritatea tineri sub 25 de ani) s-au învârtit de câţiva ani de concediu la Gherla şi la Canal.
Balada proletarului îndrăgostit

Şi-n timp ce viaţa se trezeşte
În farmec plin de primăvară,
Doi tineri tandri, în spre seară,
Se-ntorc vorbind de la Plenară.

Un singur gând mă stăpâneşte,
Pe care veşnic îl visez
Aş vrea să ne-ntâlnim, iubito,
La mine, să te prelucrez.

În astă seară, dacă vrei,
Vom rătăci pe-ntinsul luncii
Şi-apoi, întinşi pe fân cosit,
Aş vrea să intru-n câmpul muncii.

Furaţi de farmec şi de-amor,
Punând în joc toată prudenţa,
Încet, încet, aş încerca
Să îţi descopăr vigilenţa.

Şi-n cadrul acesta izolat,
Extaziat privindu-ţi forma,
Aş vrea şi-n practic să-ţi arăt
Metoda cum se sparge norma.

Şi dacă vei găsi cumva
Că sunt prea multe complicaţii,
Rămân complet îndatorat
Când vei aduce inovaţii.

Noi doi vom fi exemplu viu
De-mperechere progresistă
Căci noi mereu vom depăşi
Întrecerea socialistă.

Când lămurită tu vei fi,
Avea-vei nopţi suplimentare
Fiindcă sunt ore voluntare.
(aici trebuie că securică a sărit un vers)

Şi dacă te-am îndoctrinat
Pe drumul, pe care am pornit,
Eu, cu nivelul ridicat,
Îţi voi mai bate atunci un nit.

(Variantă
Şi dacă te-am îndoctrinat
Ca sarcina s-o-ndeplineşti,
Eu, cu nivelul ridicat,
Te-oi ajuta s-o depăşeşti.)

Cu timpul, de vei constata
Că nu mai sunt un membru activ,
Eşti liberă, iubita mea,
Să apelezi la colectiv.

(Variantă
Şi dacă energia mea
În plan nu se va verifica,
Mă angajez, iubita mea,
Să-mi fac autocritica.)

Pentru atâta lucru vieţile a 8 oameni au fost distruse. Ce ar merita oligofrenii, care spun că era mai bine "pe vremuri"?

Niciun comentariu: