sâmbătă, 19 martie 2016

Mânăstirea Jasna Gora

Este cel mai important sanctuar polonez dedicat Sf. Maria şi cel mai celebru loc de pelerinaj din Polonia. Faima i se datorează, printre altele, Madonei Negre - o icoană făcătoare de minuni înfăţişând Fecioara cu Pruncul.
Mânăstirea a fost întemeiată la marginea orăşelului Czestochowa (citit Censtohova) în 1382 de către călugării paulini - ordin monahal numit aşa după patronul său spiritual, Sf. Paul din Thebaida (Egipt), considerat primul eremit creştin.
În 1430, mânăstirea a fost ocupată şi parţial distrusă de răsculaţii husiţi (adepţii lui Jan Huss, învăţat ceh, antemergător al lui Luther şi Calvin, ars pe rug pentru erezie). Icoana, deasemenea, a fost uşor avariată.
Un al episod dramatic în viaţa obştii monahale a avut loc în 1655, în timpul Potopului. O trupă de suedezi a cerut să instaleze o garnizoană în incinta fortificată a mânăstirii. Cum şvezii erau luterani, priorul Augustyn Kordecki s-a temut de comportarea acestora, odată ce vor pătrunde în sanctuar, şi le-a refuzat accesul. A urmat un asediu de peste o lună. Cei 250 de apărători, dintre care 70 erau călugări, au ţinut piept cu succes împotriva a 3000 de atacatori, dotaţi cu armament superior, inclusiv un "balimez" - tun de asediu de mare calibru. Asediul ratat de la Jasna Gora este considerat punctul pivotal al întregului război polono-suedez. Pe de o parte, ameninţarea la adresa celui mai sacru aşezământ spiritual din ţară a determinat polonezii să opună peste tot o rezistenţă acerbă împotriva cotropitorului (inclusiv polonezii, care, într-o primă fază, trecuseră de partea regelui suedez Carol X Gustav). Pe de altă parte, respingerea asediului a demonstrat faptul că Cerul îi sprijină pe luptătorii polonezi în eforturile lor de a-şi elibera patria. Una peste alta, un adevărat val de entuziasm eroic a cuprins naţiunea, iar suedezii au pierdut, treptat, toate teritoriile ocupate. Din acest moment, Maica Domnului din Czestochowa a devenit sfânta protectoare al Poloniei şi cel mai important simbol al libertăţii şi independenţei ţării.
După partajarea Poloniei între Rusia, Austria şi Prusia, la sfârşitul sec. 18, Jasna Gora a devenit şi un simbol al unităţii poporului polonez. Pelerinajele organizate aici erau ocazie de întâlnire între polonezii din cele trei zone. Acest lucru a fost sesizat destul clar şi de noile autorităţi. După înfrângerea definitivă a lui Napoleon, între zidurile mânăstirii au fost încartiruite trupe ruseşti. În plus, cele trei puteri ocupante au interzis cele mai multe pelerinaje - cu excepţia celui de Sf. Maria (15 august). Înfrângerea de către trupele ţariste a insurecţiei poloneze din 1863 a agravat situaţia lăcaşului. O bună parte a călugărilor au fost deportaţi în Siberia, iar mânăstirea şi-a pierdut majoritatea surselor de venit.
După Primul Război Mondial, Polonia a fost reconstituită. În proces, un război cu URSS a izbucnit pentru controlul estului ţării. În 1920 trupele bolşevice erau pe punctul de a cuceri Varşovia. Un amplu pelerinaj a fost organizat şi s-au ţinut o serie de liturghii, pentru a cere ajutorul divin. Victoria obţinută de polonezi lângă Varşovia împotriva tuturor sorţilor - "Miracolul de pe Vistula", după cum a rămas cunoscută în istorie - a fost, evident, atribuită Fecioarei.
Între 1939-1945, naziştii au ocupat mânăstirea. În mod ciudat, deşi au interzis pelerinajele, nu au desfiinţat comunitatea monastică şi nici nu au distrus, ori măcar jefuit, lăcaşul. Trebuia că cineva din eşalonul superior nazist citise ceva istorie poloneză. Pe tot parcursul războiului, călugării au primit pelerini, pe timp de noapte, şi au acordat tot ajutorul posibil partizanilor. La un moment dat, într-o partea a chiliilor erau încartiruiţi soldaţi germani, iar în pivniţe erau adăpostiţi şi îngrijiţi răniţi din Rezistenţă. La 16 ianuarie 1945 a avut loc un atac prin supriză al unei unităţi de tancuri sovietice, iar trupele germane au fost silite să părăsească în grabă mânăstirea, care, astfel, a evitat soarta celor mai multe oraşe şi monumente polone şi a rămas intactă.
Jasna Gora şi-a menţinut rolul de sanctuar naţional şi după venirea comuniştilor la putere. În ciuda ideologiei ateiste şi antibisericeşti, precum şi a faptului că mulţi preoţi, călugări şi chiar episcopi au fost închişi şi au murit prin închisori, autorităţile comuniste poloneze nu au avut curaj să ia măsuri împotriva celor mai cunoscute simboluri religioase.
Deşi ridicată la sfârşitul sec. 14, biserica mânăstirii a fost refăcută în stil baroc, cu ample decoraţiuni interioare.





Mânăstirea este vizitată în fiecare zi de numeroşi pelerini şi turişti. Intrarea este liberă, doar accesul în turlă a costat 4 euro.





Mânăstirea şi sistemul de fortificaţii.





























Capela Fecioarei din Czestochowa.






Sanctuarul propriu-zis...

... şi Madona Neagră.





Într-o aripă a mânăstirii este organizat şi un mic muzeu.


Anonim florentin, sec. 16.

Anonim polonez, sec. 16.

Şcoala flamandă, sec. 17.

Tunica Sf. Iosif, Leonaert Bramer (pictor olandez) - sec. 17.

Armură de husar alb.

Evanghelist, anonim italian - sec. 17.



Niciun comentariu: