Este cel mai mare lac din Italia. Este situat în partea de nord a peninsulei, în marginea sudică a Alpilor Dolomiți. Cel mai probabil s-a format la sfârșitul ultimei ere glaciare (adică acum vreo 11.700 de ani) prin topirea ghețarilor din calota glaciară. Numele, care apare în documente în sec. 8, îi vine de la orașul cu același nume și are aceeași semnificație ca în limba română. Orașul respectiv s-a dezvoltat în jurul unui puternic castel - loc de pază și gardă. În perioada romană (și poate și mai înainte) lacul purta numele de Benacus.
Apropos, gardă vine din expresia germană "wer da?", însemnând "cine-i acolo?", cu care te întâmpinau străjerii germani din posturile de observație.
Lacul are 51,6 km lungimea maximă, 16,7 km lățime, adâncimea maximă de 346 m și o suprafață de 370 km pătrați, cu o orientare aproximativă Nord-Sud. Deși este practic înfipt în munți, clima lacului și a ariei din imediata apropiere este una blândă, de tip mediteranean, cu vegetație tipică, între care măslini, palmieri, lămâi și altele.
Zona lacului este foarte căutată de turiști pentru plaje, sporturi nautice și peisaje. De asemenea, în jurul lacului sunt numeroase orășele pitorești. Pentru vizitarea întregului țărm, cu opriri doar în unele din punctele de atracție ar fi nevoie de vreo 2 zile. Noi am fost o singură zi și am reușit să "facem" doar malul de est. Cel mai pitoresc orășel, dimpreună cu un magnific castel, se găsește chiar în sudul lacului, pe un istm îngust - Sirmione (despre care am avut o postare mai demult).
Garda este orășelul tiz cu lacul. Așa cum a zis mai sus, aici a fost ridicată, către sfârșitul Imperiului Roman de Apus, o puternică fortăreață pe un pinten de piatră ce domina unul din drumurile ce legau Italia cu teritoriile de peste munți. O așezare este menționată aici în sec. 8, în timpul Regatului longobard. În epoca medievală timpurie orășelul era centrul unui district nu foarte întins. Până în sec. 13 a fost parte a Imperiului Romano-German, apoi a fost anexat de Republica venețiană.
Biserica Sf. Ștefan - sec. 15.
Limone sul Garda.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu