duminică, 17 ianuarie 2010

Jurnal de călătorie

Capitolul 2. Castraveciori, cefe groase lipsă şi turism civilizat.

Prin iulie astă vară ne-am decis câţiva prieteni să ascultăm sfatul unor veterani şi să mergem la mare în Bulgaria. Şi cum ştiam că mulţi români fac la fel, şi cum ştiam şi că mulţi turişti români sunt nişte pantofari de factură joasă, am decis să nu mergem la Nisipuri sau Balcic sau Albena. Am ales, în schimb, Nessebar. Care-i mai jos pe coastă, cam 120 km mai la sud de Balcic.
Nessebar a fost, la început, un fel de aşezare tracă. Apoi, prin sec. VI î. Chr., au venit grecii, care au întemeiat o colonie, Messembria. În timp, oraşul a făcut parte din uniunea polisurilor greceşti de la Marea Neagră, din Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Ţaratul Bulgar, Imperiul Otoman. Parte a Bulgariei moderne din 1895.
Cetatea medievală este situată pe o insulă, legată în timpurile moderne de ţărm printr-un dig. S-a păstrat bine, deşi marea a "mâncat" din insulă şi o bună parte din zidurile de apărare sunt acum sub apă. Casele au 2 niveluri, parterul din piatră, etajul din lemn şi au aspectul a 2 cuburi puse unul peste altul în răspăr. Sunt şi multe biserici, unele ruine, altele conservate, din sec. X-XVII. Într-una din ele este o expoziţie de mozaicuri. Cetatea este curată, bine întreţinută şi plină de turişti străini. Aduce, pe undeva, cu Sighişoara, deşi nu are acelaşi farmec.
Staţiunea este, de asemenea, curată şi plină de turişti străini.
Nemţălăi cu precădere. Şi arată binişor dpdv estetic. Chiar şi hotelurile din perioada comunită arată mult mai bine decât blocurile alea de muncitori nefamilişti de la Mamaia. Servirea este foarte bună, porţiile mari. Preţurile nu sunt prea mici. Se cam pupă cu cele de pe litoralul românesc, dar măcar aici se merită. Berea era foarte ieftină, 2 lei o halbă (de jumate, nu 400 ml ca la noi). Cât despre hotel, 3 stele, cameră dotată cu de toate, curăţenie zilnică, mic dejun "all you can eat buffet", acces gratuit la picină, pentru 25 de euro (50 de leva) per cameră, per noapte. Drept, hotelul nu era pe plajă, ci la vreo 5 minute de mers pe jos. Şi că veni vorba, plaja era curată, fără nici măcar un muc de ţigară şi fără alge, nivelată, cu spaţii pentru jocuri (acolo nu vei primi niciodată o minge în cap tocmai când sorbi din bere), cu duşuri şi vestiare. Fără vânzători ambulanţi şi fără manele date tare. Şi, cel mai important, fără românaşi. Nu cred că am văzut mai mult de 2 duzini tot sejurul (deşi altă lume mi-a povestit că nu a fost la fel de norocoasă).



Cetatea văzută din staţiune


Zidurile cetăţii medievale


Sculpturi în nisip la Burgas

Niciun comentariu: