Milano III

În Milano se găsesc mai multe muzee şi galerii de artă, care fac deliciul unui maniaco-depresiv după arta italiană (îndeosebi pictură) din sec. 14-17, aşa ca mine.
Pinacoteca di Brera este cea mai mare galerie de pictură din oraş şi a doua ca importanţă din nordul Italiei, după galeria academiei din Veneţia. Cea mai celebră pânză expusă aici este "Căsătoria Fecioarei" de Rafael. Intrarea este 6 euro şi, din păcate, nu e voie să faci fotografii. Aşa că nu am decât o poză din curtea interioară cu o statuie de la 1859 - un Marte cu chipul lui Napoleon.

Luate de pe net, pentru exemplificare:

Rafael, Căsătoria Fecioarei

Andrea Mantegna, Jelirea lui Cristos (sau cum s-o traduce Lamentatio Christi)

Tintoretto, Descoperirea corpului Sf. Marcu

Caravaggio, Cină la Emmaus

Paolo Veronese, Banchet la casa lui Simon

Pinacoteca Ambrosiana este cealaltă mare galerie de pictură din Milano. Numită după sfântul patron al oraşului este, de fapt, o bibliotecă (de unde şi numele la fel de des întâlnit de Biblioteca Ambrosiana), dar conţine şi sus-zisa galerie. A fost fondată niţel după 1600 de cardinalul Federico Borromeo. Între manuscrisele sale, cel mai celebru şi cel mai preţios este Codex Atlanticus, o colecţie în 12 volume cu diferite desene şi însemnări ale lui Leonardo da Vinci. Biletul de intrare este 10 euro şi, aceeaşi poveste, nu se fac fotografii. Decât de pe nişte balconaşe, care dau în curtea interioară în care se află ceva statui în bronz.

Portretul unui muzician de Leonardo da Vinci e cea mai preţioasă pictură a galeriei

Arbaletă proiectată de Leonardo da Vinci (Codex Atlanticus)

Muzeul Bagatti Valsecchi a fost creat în 1975 de familia, al cărei nume îl poartă şi muzeul. Muzeul este deschis într-o fostă casă particulară a clanului Bagatti Valsecchi, ridicată prin sec. 15-16 şi păstrată destul de aproape de varianta originară. În interior sunt păstrate într-o ordine destul de relativă piese de mobilier, tapiserii, sticlărie, picturi, arme, decoraţiuni şi tot ce li s-a mai părut interesant de colecţionat strămoşilor familiei, cândva celebri şi foarte bogaţi negustori. Biletul a fost 8 euro. Era voie să faci poze, dar proasta iluminare a muzeului asigura faptul că (cel puţin unele exponate) nu vor ieşi prea bine.

Muzeul Poldi Pezzoli, ca şi cel de mai sus, a fost deschis (în sec. 19) de familia al cărei nume îl şi poartă instituţia şi a avut la bază iniţial piese strânse după ureche de strămoşii lor - atât negustori bogaţi, cât şi condottieri. Biletul costă 9 euro şi e voie să-ţi faci de cap cu aparatul foto.

Crucifixul a fost pictat pe ambele feţe de Rafael

Sandro Botticelli, Isus mort jelit

 Sandro Botticelli, Madonna cu Pruncul (Madonna cu cartea)

Giorgione, Portretul unui gentilom

Canaletto, Prato delle Valle in Padova

Canaletto, Fantezie cu ruine şi clădiri antice

Francesco Guardi, Piaţa San Marco

Piero della Francesca, Sf. Nicolae din Tolentino

Andrea Mantegna, Madonna cu Pruncul

Giovanni Bellini, Imago Pietatis

Pietro Perugino, Madonna cu Pruncul şi doi îngeri (PS: Pietro Perugino a fost maestrul lui Rafael)

Bernadino Luini, Sf. Antonio din Padova

Giovanni Battista Tiepolo, Madonna cu îngeri şi sfinţi

 Bernardo Zenale, Sf. Gerolamo şi Sf. Ambrogio

 Lucas Cranach cel Bătrân, Portretul lui Martin Luther şi al Katharinei von Bora (fostă călugăriţă catolică, apoi soţia primului)

Antonio Vivarini, Madonna cu Pruncul

 Biagio d'Antonio, Madonna cu Pruncul şi un înger