Sighișoara (III)

Casa Vlad Dracul este clădirea care l-a adăpostit pe domnitorul Vlad Dracul între 1431-1435 (pe vremea aceea doar viitor domnitor). Tot aici se crede că s-a născut și fiul său, Vlad Țepeș. Casa se numără printre cele mai vechi edificii civile ale cetății. Azi este un restaurant cu specific medieval, scump și cam de prost gust decorat.

Rămășițele unei fresce medievale. Unii cred că personajul cu mustață ar fi Vlad Dracul.

Turnul croitorilor a fost construit în sec. 14. Este al doilea cel mai mare turn (după Turnul Sfatului) și apără a doua intrare majoră a orașului de sus. Ca și alte părți ale fortificațiilor, care conțineau mari cantități de praf de pușcă, cu ocazia marelui incendiu din 1676, o parte a sa a fost distrusă de explozie. A fost refăcut în anii următori.

Turnul cojocarilor (sau al blănarilor) a fost construit în prima parte a sec. 14. A fost refăcut în sec. 16 de mai multe ori și, din nou, după incendiul din 1676.

Turnul măcelarilor este perechea celui de mai sus, împreună apărând o mică poartă cu rol militar. A fost ridicat la sfârșitul sec. 15 și refăcut secolul următor. Este unul din puținele neafectate de sus-pomenitul incendiu.

Piața Mare.

Casa de pe stâncă a fost ridicată după incendiul din 1676 pe locul unui fost han.

Casa cu cerb (numită așa din motive vizibile) a fost și ea edificată după marele incendiu. Azi este hotel.

Scara acoperită a fost construită între 1642-1656 pentru a lega partea de jos a cetății cu cea de sus. În principal avea ca scop protejarea cetățenilor pe timp de vreme rea. În mod miraculos nu a fost prea mult afectată de marele incendiu, deși este făcută din lemn.

Inițial existau numai trepte de lemn (300 la număr). În sec. 19 a fost restaurată în forma actuală.

Școala din deal se găsește chiar la ieșirea din scara acoperită. A fost  întemeiată în 1522, sau cel puțin atunci este atestată documentar pentru prima dată. este una din cele mai vechi instituții publice de învățământ din Transilvania. Deși e numită școală, era, de fapt, mai apropiată de un liceu cu predare în latină (ulterior și germană). Actuala clădire datează de la sfârșitul sec. 18. În prezent adăpostește Liceul Josef Haltrich.

Lângă Școala din deal se găsește Biserica din deal. Lăcașul a fost construit în stil gotic, în mai multe faze, între 1345-1525, peste ruinele unei vechi fortificații. Poartă hramul Sf. Nicolae și este una dintre cele mai mari de acest tip din Transilvania. Este atestată în 1345 într-un document al regelui Ungariei Ludovic I. Nu a fost afectată de marele incendiu, dar, în timpul asediului curuților din 1704, mai multe ghiulele au lovit acoperișul și turla, care au ars și s-au prăbușit. Acoperișul s-a prăbușit iarăși din cauza unui cutremur în 1838. În această biserică s-a întrunit Dieta care l-a ales principe al Transilvaniei pe Gheorghe Rakoczi I, în anul 1630.

 A fost restaurată în 1934 și între 1992-2003.

Pe pereții exteriori au rămas câteva sculpturi gotice din sec. 15.

În biserică sunt expuse mai multe pietre de mormânt ale unor notabilități din sec. 16-18.

Piatra de mormânt a primarului Stephanus Mann.

Piatra de mormânt a lui Stephanus Kreuzer, liderul breslei croitorilor.

Michael Grell, meșter cositorar.

Georgus Heltner, meșter croitor.

Frescele interioare au fost realizate între sec. 14-16. După adoptarea Reformei luterane (care interzicea reprezentarea figurilor umane și cultul sfinților) de către sașii ardeleni, picturile au fost acoperite cu var și uitate. Au fost redescoperite abia în 1934. Biserica a avut și o serie de fresce exterioare, pierdute azi.

În biserică sunt expuse o serie de altare realizate în sec. 16 în stilul Renașterii germane, aduse din alte biserici săsești.

Tot aici se găsește singura criptă subterană păstrată în Transilvania.

Cimitirul Bisericii din deal a fost cândva singurul cimitir public al Sighișoarei.