Este un orășel situat pe malul vestic al Lacului Como. Are vreo 3000 de locuitori și este format din centrul urban și 3 cătune periferice.
Zona a fost locuită de celți prin sec. 4 î.Hr., pentru ca în sec. 2 î.Hr. să intre sub control roman. Nu există mențiuni literare despre existența unei așezări aici, dar cercetările arheologice atestă un sat prin sec. 2 d.Hr. Abia de prin anii 900 documentele vorbesc de o așezare numită Menasi, Menaxi, Menasio sau Menascio. În sec. 12, în contextul războiului dintre Milano și Como, menagienii s-au aliat cu milanezii, atrăgându-și un asediu prompt din partea metropolei din sudul lacului. În 1295 Menaggio este inclus în Ducatul Milano, păstrându-și totuși o autonomie internă destul de largă și bucurându-se de dreptul de a avea instituții proprii și de a percepe taxe pe comerțul practicat pe lac.
Între sec. 13-16 Menaggio s-a bucurat de un nivel destul respectabil de prosperitate. Orașul ocupa și o poziție strategică în ceea ce privește dominația militară a malului vestic. În prima jumătate a sec. 16 prosperitatea și poziția au atras atenția nedorită a unui vecin puternic de la nord - cantonul elvețian Grisons. Trupele helveților au asediat zidurile în trei rânduri, producând pagube însemnate. În cele din urmă, armatele milaneze au reușit să-i respingă pe invadatori. După acest episod. Menaggio a continuat să facă parte din Ducatul Milano până la formarea Regatului italian în 1859.
În perioada de sfârșit de sec. 19 și început de sec. 20, climatul și peisajele din zonă au dus la ridicarea a numeroase vile și hoteluri în centrul micului oraș și în satele înconjurătoare. Și azi turismul joacă un rol important în economia locală.
Sf. Ștefan este principala biserică din Menaggio. A fost construită în sec. 17, în stil baroc, pe locul unei biserici mai vechi. Interiorul este decorat cu lucrări de artă religioasă realizate în aceeași perioadă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu