duminică, 2 februarie 2020

Cinque Terre (I)

Cinque Terre (Cinci Pământuri) desemnează o fâșie îngustă de coastă sălbatică și greu accesibilă pe Coasta ligură, în provincia La Spezia. Deasemenea, reprezintă 5 sate întemeiate în mici golfulețe, efectiv agățate pe niște coaste abrupte (de la est la vest: Riomaggiore, Manarola, Corniglia, Vernazza, Monterosso al Mare).
Se crede că încă din perioada romană ar fi existat aici un drum costier cu mici stații de poștă și posturi de pază, probabil și cu oarece așezări. Totuși un aflux mai important de populație are loc abia prin sec. 11. Cel mai vechi document, care menționează satele din Cinque Terre, datează din anul 1056. În ciuda așezării pe malul mării, numitele cinci erau în principal așezări agrare, nu sate pescărești. Băștinașii au profitat de clima simțitor mai blândă de pe coastă și au terasat cât au putut din pantele înconjurătoare. În timp, proximitatea mării, i-a îndreptat pe oamenii de aici și spre ocupații precum pescuitul, comerțul, ba chiar și nițică piraterie. Din sec. 13 Cinque Terre a făcut parte din Republica genoveză.
Turismul a fost un fenomen târziu aici din cauza locației accesibilă doar pe mare. Abia pe la începutul sec. 20 apar primii turiști. Satele au început să devină o atracție mai consistentă prin anii '70, însă abia după 1990 Cinque Terre devine una din cele mai cunoscute destinații ale Liguriei datorită așezărilor și peisajelor foarte pitorești. De altfel, din 1997, satele și teritoriul din jur au fost înscrise în lista monumentelor protejate UNESCO.
Azi există trei modalități de a ajunge aici:
Pe creasta dealurilor trece autostrada, de la care șosele coboară către cele cinci sate. Doar că locurile de parcare sunt, din cauza terenului, extrem de limitate și rezervate în primul rând pentru rezidenți.
Există, bineînțeles curse regulate cu vaporașe ce pleacă din La Spezia și care îți oferă avantajul de a observa mai bine peisajele.
Noi am folosit varianta c) trenul. Prin  Cinque Terre trece magistrala feroviară ce leagă Roma de Genova, deci nu duci lipsă de opțiuni, sunt cam două trenuri pe oră. Din Gara Centrală La Spezia (ori de pe net) cumperi un card special, uninominal, care, pentru 16 euro, îți oferă acces nelimitat și călătorii tot nelimitate în limitele parcului natural pentru 24 de ore. În plus, acces gratuit la unele muzee, la wifi și la toaletele cu plată. Și o hartă. Spre comparație, cu vaporul, tot nelimitat pe 24 de ore, costă 35 de euro, iar copăile au capacitate foarte limitată, deci va fi nevoie să stai mult la coadă.
Oricum ar fi, cel mai bine e să nu mergeți în august. Este extrem de cald și sunt enorm de mulți turiști. Dintre care o parte semnificativă sunt chinezi - din experiența mea cei mai nesimțiți turiști ever.
Riomaggiore este primul sat în care te lasă trenul. Are ceva peste 1600 de locuitori, iar legenda (nedemonstrată de niciun document) spune că ar fi fost întemeiat în sec. 8 de niște refugiați greci, care și-au găsit aici adăpost în fața persecuțiilor iconoclaste ale împăratului bizantin Leon III. Altfel, prima mențiune documentară datează din 1251, când localnicii au sprijinit Genova, aflată atunci în conflict cu Pisa. Cu toate acestea, Riomaggiore, dimpreună cu celelalte 4 vecine, nu a fost inclus în teritoriile republicii decât în 1276. Dominația genoveză a adus o perioadă de liniște și creștere economică, bazată atât pe transportul de mărfuri, cât și pe viticultură.






Castelul din Riomaggiore este o mică fortificație ridicată în sec. 13, apoi refăcută de genovezi în sec. 16.






Biserica Sf. Ioan Botezătorul este principala biserică din Riomaggiore și a fost construită în 1340. La sfârșitul sec. 19 a fost restaurată.




Manarola este o așezare mai mică. Nu formează o propriu-zis o comună separată, ci este un sat dependent de Riomaggiore - deși locuirea aici este mai veche.









Biserica Sf. Laurențiu este biserica parohială a satului, fiind construită în 1338 în stil gotic. Interiorul a fost refăcut în stil baroc în sec. 17.



Fecioara cu Pruncul și sfinți, anonim local cunoscut ca Maestrul din Cinque Terre (sec. 15).

Niciun comentariu: