Este un orășel în partea de nord-vest a Greciei, către granița cu Albania. În antichitate, aici se găsea un polis grecesc - Toryne, despre care nu se mai știe nimic din sec. 3 d.Hr. Se presupune că a fost distrus de slavi prin sec. 6, care au colonizat apoi regiunea, denumirea Parga având o rezonanță slavă.
Orașul ca atare este pentru prima dată menționat într-un document din 1318, vreme la care făcea parte din Despotatul de Epir - un stat desprins din Imperiul Bizantin, după ce cruciații occidentali au cucerit Constantinopolul în 1204. Parga se bucura de o bună poziție comercială și strategică, având un castel și două porturi sigure. În plus, era înconjurată de plantații de trestie de zahăr, o marfă încă destul de rară în Europa în acele timpuri, deci foarte prețioasă. Din acest motiv, Parga a fost dorită de toții conducătorii locali, în decurs de câteva decenii trecând din posesia Epirului în componența Bizanțului, pentru a fi cucerită nițel mai la vale de Despotatul albanez de Arta. În cele din urmă, localnicii s-au săturat să fie monedă de schimb și au predat orașul venețienilor în 1401.
Sub stăpânirea venețiană, într-o primă fază, Parga experimentează pace, bună administrare și prosperitate. Din păcate pentru ei, turcii cuceresc regiunea pe la jumătatea sec. 15. Sultanii considerau orice posesiune creștină, în special venețiană, pe teritoriul fost bizantin drept o insultă personală și au făcut tot posibilul să rectifice situațiile nefericite (din punctul lor de vedere). Pe cale de consecință, Parga este supusă la numeroase asedii otomane. În plus, raiduri mai mici aveau loc aproape în fiecare an. Orașul a fost cucerit de turci în două rânduri - 1452 și 1537 - dar numai pentru scurtă vreme, fiind recucerit de flota venețiană, cu sprijinul populației creștine din zonă.
Parga rămâne posesiune venețiană, până la desființarea republicii lagunare de către Napoleon. Ulterior intră în posesia franțujilor. După ce micul caporal este trimis definitiv în vacanță pe o insulă din Atlanticul de Sud, Parga a fost ocupată de englezi. Perfizii fii ai Albionului au decis că nu au ce face cu orașul, așa că l-au vândut lui Ali Pașa, tiranicul conducător al Ioanninei. Localnicii, înspăimântați, și-au părăsit în masă locuințele, stabilindu-se prin alte colțuri ale Greciei, neocupate de turci (în special în Corfu). Parga a rămas în posesia Imperiului Otoman, până la Războaiele Balcanice din 1912-1913, după care a fost alipită statului grec.
Astăzi Parga este o destinație turistică importantă, pentru peisajele pitorești, dar mai ales pentru plajele sale cu ape limpezi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu