Kavala

Este un oraș situat în partea de nord-est a Greciei, pe coasta Mării Egee, oarecum în dreptul insulei Thassos.

Orașul a fost fondat prin sec. 7 î.Hr. de coloniști veniți din Thassos, atrași aici de zăcămintele de aur și argint din împrejurimi. La vremea respectivă, orașul se numea Neapolis (Orașul Nou). Cam 100 de ani după întemeiere, Neapolis și-a declarat independența față de thassieni. Orașul a dobândit o oarecare importanță economică și politică între polisurile grecești din zonă. Asta și datorită legăturilor strânse și alianței militare cu Atena.

În 146 î.Hr. romanii au „eliberat” Grecia de sub ocupația macedoneană, apoi au transformat-o în provincie. Tot ei au construit o șosea (Via Egnatia) ce lega Bizanțul de vestul Peninsulei Balcanice, iar de acolo, de Italia, care se găsea la jumătate de zi de navigat, apoi de Roma pe celebra Via Appia. Această cale de comunicație a jucat un rol major în viața politică, militară și economică a imperiului. Neapolis, era traversat de această autostradă antică, fapt ce a avut ca rezultat o perioadă de avânt economic și de bunăstare pentru localnici. Simțind de unde bate vântul, băștinașii i-au susținut pe urmașii lupoaicei cu mult entuziasm, chiar contribuind financiar la unele campanii militare ale legiunilor. Răsplata nu s-a lăsat așteptată, neapolitanii primind cetățenia romană.

În epoca bizantină cetatea a rămas un important centru economic, posedând o impozantă flotă comercială și un port bine protejat. Împăratul Justinian I a ridicat o centură de fortificații, pentru a proteja populația de migratorii ce-și făceau de cap în Balcani. În sec. 9 fortificațiile sunt refăcute și extinse - este ridicată și o citadelă interioară. Tot acum îi este schimbat numele în Christoupolis (Orașul lui Hristos). La 1150 Christoupolis era un oraș prosper de provincie, cu ceva mai mult de 20.000 de locuitori. Însă zilele bune se cam apropiau de final. Timp de câteva secole, orașul a cunoscut haosul și decăderea ce au caracterizat ultimele faze ale Imperiului Bizantin. în 1185 a fost cucerit, jefuit și ars de normanzi. Recucerit și refăcut de bizantini, este atacat de bulgari, apoi ocupat de cavalerii occidentali, după ce cruciada a patra a cucerit Constantinopolul în 1204. În 1225 este cucerit de principele Epirului, pentru ca, după câteva decenii, să fie reluat de bizantini. În 1302 este asediat de mercenari spanioli, apoi implicat într-un război civil bizantin (pentru echidistanță, ambele tabere au luat cu asalt și ars orașul). Cucerit pentru scurt timp de sârbi, revine sub autoritatea basileului din Constantinopol, dar în 1387 este anexat Imperiului Otoman.

Când turcii au cucerit Christoupolis, vechea cetate era doar nițel mai mult de un sat pescăresc. Și așa a rămas o vreme îndelungată. La începutul anilor 1500 așezarea număra doar 22 de gospodării turcești și 61 grecești, adică în jur de 600-700 de locuitori. După 1530, Ibrahim Pașa, marele vizir al lui Soliman Magnificul, s-a implicat în refacerea orașului. El a restaurat apeductul construit de romani, a lărgit fortificația de pe deal, a ridicat clădiri noi și a adus în oraș coloniști turci din Anatolia. Tot cam pe acum, orașul refondat practic de autoritățile otomane primește numele ce-l poartă și azi - Kavala. În 1913, după cele două Războaie Balcanice, Kavala a fost alipită Greciei.

Moscheea Halil Bey a fost construită în sec. 16 și refăcută imediat după 1900. Azi este deconsacrată și servește drept spațiu pentru diverse evenimente culturale.

Casa în care și-a avut reședința Muhammad Ali Pașa, un important general și om de stat otoman de origine albaneză, guvernator al Egiptului în sec 19.

Când te așezi să mănânci la o terasă și te trezești că ai oaspeți.