Mormintele regale de la Aigai

Este un oraș antic situat în partea de nord-est a Greciei, lângă orașul modern Vergina. Aigai a fost prima capitală a Regatului Macedoniei. Orașul a fost întemeiat prin din sec. 10-9 î.Hr., fiind încă de atunci important din punct de vedere politic și religios - cel mai probabil centrul unui fel de formațiune statală, ori a unei uniuni de triburi. Conform lui Herodot, cel care a stabilit capitala Macedoniei aici pe la jumătatea sec. 7 î.Hr. este regele Perdicas I. În sec. 4 î.Hr. capitala a fost mutată la Pella, totuși Aigai și-a păstrat un rol semnificativ, un fel de reședință regală secundară, dar și loc sacru, căci aici erau înmormântați regii macedoneni. Aigai a fost distrus de romani, când aceștia au cucerit Regatul macedonean în 168 î.Hr., dispărând ulterior din istorie.

Pe la jumătatea sec. 19 arheologii au început să fie atrași de numeroșii tumuli funerari (mici coline de pământ înălțate în vechime peste morminte), unii avansând și ideea că anticul Aigai trebuie să fie în apropiere. De atunci s-au desfășurat numeroase campanii de săpături, care au scos la iveală orașul antic (cu palatul regal, teatrul, case, străzi, temple, fortificații, etc), multe morminte somptuoase ce cuprind perioada sec. 9-4 î.Hr., precum și „Marele Tumul”. Când am ajuns noi, situl arheologic al orașului antic nu se vizita (poate și pentru că era 31 decembrie). Erau deschise doar Marele Tumul și Muzeul Policentric.

Marele Tumul are o formă rotundă, cu un diametru de circa 100 metri și înălțimea actuală de 12 metri. A fost ridicat în prima jumătate a sec. 3 î.Hr., probabil pentru a proteja mormintele considerate mai importante atunci, respectiv cel al regelui Filip II - tatăl lui Alexandru cel Mare - și (cel mai probabil) al nepotului său, Alexandru IV (nepotul lui Filip II, adică; respectiv fiul lui Alexandru cel Mare cu prințesa persană Roxana, sau Roxelana). Alături de ele au mai fost acoperite alte două morminte regale, care au fost jefuite în vechime. Deasemenea, a acoperit o structură religioasă - „Heroon”, poate un altar, precum și un număr de alte morminte învecinate.

Heroon-ul

Mormântul I ...

... și Mormântul IV sunt cele două jefuite și distruse încă din antichitate.

Pereții Mormântului I erau decorați cu fresce.

Mormântul II este cel al lui Filip II. Acest fapt este acceptat de majoritatea istoricilor, dar nu de toți. Câțiva consideră că Mormântul I aparține zisului rege, iar în acesta este înmormântat un frate vitreg al lui Alexandru Macedon (Filip II a avut mai multe soții), care a domnit după moartea celebrului său frate sub numele Alexandru III. Tot aici s-au găsit și resturile unei tinere femei - cel mai probabil soția regelui, indiferent care este acela.

Regele a fost incinerat și înmormântat cu numeroase și splendide obiecte. Resturile sale erau depuse într-un sarcofag de marmură, în interiorul unei cutii din aur frumos decorată (un larnax), alături de o cunună din aur sub forma unor ramuri de stejar. De jur împrejur se găseau armura aurită și decorată, alte piese de echipament militar, decorații din fildeș și aur ale unor piese de mobilier ce nu s-au păstrau, vase din argint, bronz și ceramică pictată pentru banchet, bijuterii.

Resturile altor obiecte ce au fost arse pe rugul funerar, împreună cu trupul regelui, apoi depuse în camera funerară.

În antecamera mormântului regal a fost găsit un alt sarcofag de marmură, în care fusese așezat un al doilea larnax din aur, ce conținea rămășițele cremate ale unei tinere femei, învelite într-o țesătură de purpură decorată cu aur. În larnax se găsea o cunună în forma de ramuri de mirt din aur, lucrată cu un meșteșug desăvârșit. O altă diademă din aur fusese plasată deasupra sarcofagului.

Mormântul III este numit și Mormântul prințului. Este similar alcătuit cu cel al lui Filip II, dar ceva mai mic. Camera mortuară conținea o urnă funerară din argint, de care fusese agățată o cunună de aur (tot frunze de stejar). În apropiere era armura prințului. Alte obiecte de lux erau depuse în cele două camere ale mormântului. Oasele aparțineau unui adolescent și s-a presupus că acesta ar fi Alexandru IV.