Cheile Turzii

După cum le zice şi numele, cheile se găsesc lângă Turda (vreo 5-6 km de oraş), fiind săpate în calcar de pârâul Hăşdate - un afluent al Arieşului. Cheile au o lungime de 1300 de metri, iar pereţii de stâncă ajung şi la 200 de metri înălţime de la firul apei. Pe vremuri (ei, ce vremuri!!), cheile se traversau pe un traseu dificil, agăţat de pereţi, pe lanţuri, uneori prin apă. În prezent, din păcate, traseul a fost "îmblânzit". Poteci late, (trotuare, ce mai) au fost tăiate pe versanţi, la înălţime faţă de apă, ca să poată trece tot mocofanul pantofar, cu purcel, cu căţel. Mă rog, cu purcel nu am văzut. Însă cu căţel - da. Cu căţel, cu boraci de 3 ani, cu pipiţe încălţate cu săndăluţe roz cu sclipici.
Intrarea pe chei se poate face dinspre ambele capete. Dinspre est, prin satul Cheia, este intrarea principală. Pe aici se şi plăteşte o taxă de vizitare de 4 lei (în vara lui 2013). Se poate intra şi dinspre vest, prin satul Petreştii de Jos. Intrarea de vest are trei avantaje: 1) Se pătrunde mult mai repede direct în chei. 2) Chiar la intrarea în chei este un camping dotat cu baie şi toaletă, bar şi gazdă foarte prietenoasă. 3) La acest capăt nu se plăteşte taxă de acces. Şi tot de aici se ajunge mai uşor (în fine, un fel de-a spune - urcuşul este destul de epuizant, mai ales pe căldură) deasupra cheilor.

Imediat după intrarea în chei, pe mâna stângă, spre încântarea noastră, am dat peste o peşteră vizitabilă.

Aşa se întâmplă când netezeşti calea idioţilor.

Niţel mai la vale, pe mâna dreaptă, o altă peşteră vizitabilă. Altfel, Cheile Turzii adăpostesc câteva zeci de peşteri.

Cum spuneam, trotuare.

Cheile văzute de pe platou.

În plan îndepărtat satul Cheia.

În plan îndepărtat Petreştii de Jos.

Campingul nostru.