Santa Maria degli Angeli e dei Martiri

Basilica Sf. Maria a Îngerilor şi a Martirilor este o biserică din centrul Romei, la o aruncătură de băţ (dacă îl arunci cu o bazooka) de Gara Termini. A fost construită în interiorul Băilor lui Diocleţian, mai exact în frigidarium - camera unde te aştepta piscina cu apă rece (şi, eventual, un infarct), după ce treceai prin cea cu apă fierbinte (caldarium).

Băile - cele mai mari ale Romei antice, în ciuda numelui, au fost ridicate pe colina Quirinal nu de susnumitul, ci de Maximian, co-împărat al acestuia. Au fost botezate aşa în onoarea lui Diocleţian, cel care impusese sistemul tetrarhiei (conducerea colectivă a Imperiului Roman de patru împăraţi: doi seniori - Auguştii şi doi juniori - Cezarii) şi care păstra rolul cel mai important în noua organigramă politică. Munca a început în anul 298 şi a fost încheiată, în 306, de succesorul lui Maximian, Constanţiu Chlorus (tatăl lui Constantin cel Mare). Adică, în mai puţin timp decât reuşesc unii urmaşi ai lor să tragă o autostradă prin câmpie. Şi în mod sigur mult mai ieftin. Nu de alta, dar în vremea aia deturnarea de fonduri nu îţi aducea 3 ani cu suspendare. Poate doar suspendarea. Băile au funcţionat până în 537, când ostrogoţii au distrus cele mai multe apeducte, pentru a obliga garnizoana bizantină să capituleze.
În 1561, papa Pius IV a decis să se înalţe o biserică în acel spaţiu. Dar, în loc să aplice obişnuita procedură a demolării, a avut excelenta idee să plaseze biserica nu în locul, ci în cadrul vechilor şi parţial ruinatelor therme. I-a încredinţat sarcina lui Michelangelo, care şi-a dedicat ultimii 2 ani din viaţă ridicării bisericii, lăsând în urmă cel mai original monument al geniului său.

Zidurile remodelate ale fostelor therme.

Coloane romane din construcţia originală.

Cupola este falsă. Constă doar într-o uşoară alveolare a plafonului şi într-un efect optic.

În 1702, la ordinul papei Clement XI, în biserică a fost trasată o "linie meridiană". Cu alte cuvinte, de-a lungul clădirii, pe axa nord-sud a fost desenat pe pardoseală meridianul care trece prin Roma. Meridianul este încadrat de o serie de diagrame astronomice (şi de cele 12 zodii). În perete s-a dat o gaură, în aşa fel încât, la amiază, razele soarelui să cadă pe diferite puncte ale liniei. Scopul oficial a fost verificarea exactităţii noului calendar gregorian, mai ales în ceea ce priveşte calcularea Paştelui. Pe la colţuri se mai şoptea că papa ar fi vrut să imite (şi să depăşească) meridianul trasat de celebrul astronom Cassini în basilica San Petronio din Bologna.