Perga (sau Perge) este unul dintre numeroasele orașe antice ale căror ruine se găsesc în partea de sud-vest a Turciei. Orașul a fost întemeiat de lycieni (o veche populație din acea parte a Anatoliei), cândva în epoca bronzului. Este menționat în documentele hitite (Imperiul Hitit acoperea mare parte a Turciei actuale, Siria și nordul Irakului, fiind unul din marile puteri ale Orientului Antic) în a doua jumătate a sec. 13 î.Hr.
Dat fiind marea criză ce a dus la prăbușirea civilizației bronzului în bazinul oriental al Mediteranei, timp de secole există puține surse referitoare la evoluția regiunii. Abia în sec. 7 î.Hr. Perge apare iarăși, acum în ipostaza unei colonii grecești întemeiată de orașul Rodos. În 540 î.Hr. regele persan Darius I ocupă întreaga zonă. Perge va rămâne în componența Imperiul Persan timp de de mai bine de două secole, cu un mic episod, când a fost ocupat de flota ateniană.
În 334 î.Hr. orașul și-a deschis porțile în fața lui Alexandru Macedon, cel care a distrus Imperiul Persan, înlocuindu-l cu un imperiu macedoneano-grec. După moartea acestuia, Perge a făcut parte din Imperiul Seleucid - unul din statele succesoare. Cam în această perioadă începe ascensiunea așezării, care, dintr-o cetate grecească nu foarte mare, se transformă într-o metropolă locală. Importanța (și prosperitatea) i-a fost adusă de poziția ocupată pe un important drum comercial spre Siria și Palestina, dar și de construirea aici a unui templu dedicat Artemisei, zeița vânătorii, care a atras numeroși pelerini.
În sec. 2 î.Hr. Perga intră în componența statului roman. Romanii aveau un mare respect pentru cultura și civilizația greacă și au ajutat cetățile grecești să se dezvolte. Ca atare, Perga s-a extins și s-a împodobit cu spectaculoase monumente publice. În perioada imperială, numeroși cezari au ridicat aici o serie de noi edificii. Orașul a primit și statutul de neokoros, adică oraș unde este permisă construirea unui templu dedicat cultului imperial, fapt ce a dus la un boom economic și demografic. În sec. 3 d.Hr. Perga era unul dintre cele mai mari, bogate și frumoase orașe grecești din Anatolia.
După jumătatea sec. 3 d.Hr. lucrurile au început s-o ia lejer la vale. Imperiul Roman era măcinat de războaie civile, crize economice și atacuri la granițe, în timp ce o boleșniță (zisă Ciuma lui Cyprian - numai că nu era ciumă, pe cât se pare, mai degrabă ceva similar variolei, ori un soi de febră hemoragică) a decimat populația, omorând în jur de o treime din populația imperiului. Situația s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură în sec. 4, dar Perge nu își va reveni niciodată la vechea strălucire. În perioada bizantină a devenit un orășel modest, care nu-și mai permitea întreținerea și restaurarea clădirilor publice monumentale.
Lăsând la o parte zilele bune, orașul nu a mai avut prea multe zile oricum. La începutul sec. 6 a fost cucerit și prădat de perși, iar după doar câteva decenii arabi au început să efectueze raiduri de pradă, ocazie cu care Perge a fost iarăși cucerit. După această perioadă nu prea mai sunt informații despre oraș și se crede că supraviețuitorii și-au părăsit căminele și s-au mutat în orașe din regiune mai bine fortificate. Deși unele documente ulterioare par a sugera că cetatea a fost locuită cel puțin până după anul 1000, arheologic nu s-au găsit dovezi de locuire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu