Bodrum (II)

Castelul Sf. Petru (sau mai simplu, Castelul din Bodrum) a fost construit de cavalerii ioaniți / ospitalieri / de Rodos / de Malta, în funcție de numele sub care au fost cunoscuți de-a lungul existenței lor. Lucrările la citadelă au fost demarate în 1402 pe un promotoriu în dreptul insulei Kos (deținută tot de ioaniți) și, într-o primă fază, au durat până în anul 1437. Castelul avea atunci o centură de ziduri și mai multe turnuri, dintre care patru de mari dimensiuni, construite de diferitele „nații” sau „limbi” - ordinul grupa cavalerii după regiunea de proveniență; prin urmare avem Turnul German, Francez, Englez, Italian. Pentru construcție au fost utilizate din plin materialele rezultate din ruinele orașului antic, îndeosebi ale Mausoleului. Castelul a fost atacat de sultanul Mehmet II Cuceritorul în 1453 și 1480, dar ambele asedii au fost respinse cu succes.

După 1500 fortificațiile castelului au fost substanțial dezvoltate și întărite. A fost ridicată o nouă centură de ziduri, cu mai multe bastioane, platforme pentru artilerie, noi șanțuri și au fost adăugate numeroase capcane pentru posibilii atacatori. Au fost lărgite cisternele subterane și depozitele de armament, muniții și provizii. De asemenea, au fost mărită și garnizoana. Una peste alta, fortăreața ar fi trebuit să reziste fără a primi întăriri chiar și unui asediu de mai mulți ani.

În cele din urmă tot efortul a fost inutil. În 1522 sultanul Soliman Magnificul a decis să atace direct baza cavalerilor de pe Insula Rodos. Asediul a durat jumătate de an. Turcii au pierdut cam 50.000 de militari din cei 70.000 debarcați, iar apărătorii vreo 5.000 din 7.000. Totuși, războinicii călugări au trebuit să se recunoască învinși, sultanul acceptând să-i lase să se retragă cu toate onorurile și cu toate posesiunile lor mobile, lucru pe care turcii rar l-au făcut în istoria lor belicoasă (de fapt, mult mai des au promis cruțarea garnizoanei, ca, după capitulare, să-i masacreze pe apărători).

Castelul din Bodrum a intrat și el pe lista pretențiilor sultanului, astfel încât garnizoana a fost silită să-l predea, deși nu a fost cucerit niciodată. Turcii au instalat aici o garnizoană. În secolele următoare importanța vechii cetățui a scăzut, pe măsură ce tehnica artileriei evolua. În sec. 19 aici era doar o bază militară nu prea importantă, iar în 1895 a fost transformat în închisoare.

În 1962 a fost transformat în muzeu. Pe lângă fortificațiile în sine (este unul din cele mai bine păstrate castele medievale din Turcia), aici a fost organizat și un Muzeu de Arheologie Subacvatică putând fi admirate obiecte de tot felul provenite de pe epavele unor corăbii descoperite în Marea Egee, care acoperă o largă perioadă de timp, mergând din sec. 14 î.Hr. până în sec. 16 d.Hr. De asemenea, sunt expuse și obiecte descoperite cu ocazia săpăturilor în cadrul unor cimitire antice.

Pe ziduri încă se mai păstrează multe din blazoanele cavalerilor încartiruiți în castel.

Capela castelului a fost construită de cavalerii spanioli. După cedarea castelului Imperiului Otoman, a fost transformată în moschee.

În curțile castelului sunt expuse statui și elemente arhitectonice antice descoperite în Bodrum și împrejurimi. Aici sunt niște altare cilindrice din sec. 4-1 î.Hr.

Turnul Italian.

Vase ceramice și opaițe provenite de pe o epavă din epoca romană târzie (sec. 4 d.Hr.).

Turnul Francez este cel mai înalt dintre turnurile castelului, cu 47,50 de metri.

Turnul German.

Obiecte de pe o corabie grecească din sec. 5 î.Hr.

Reconstituirea unei dintre epavele descoperite.

Descoperiri arheologice de pe epave din epoca bronzului. Lingouri de cupru și bronz.

Tot lingouri de cupru.

Turnul Englez.

Mormântul „Prințesei Cariene” (adică din Caria, o regiune din vestul Turciei) - sec. 4 î.Hr. ...

... și obiectele de preț cu care fusese împodobită defuncta.