Peştera Meziad

Situată prin nord-estul ţării (în judeţul Bihor, zona vestică a Munţilor Apuseni), este una dintre cele mai lungi peşteri din România. Are 4750 m desfăşuraţi pe mai multe nivele. A fost cercetată prima dată în anul 1921 de o echipă de speologi condusă de unul dintre savanţii români de renume  - Emil Racoviţă (considerat la nivel mondial fondatorul biospeologiei). Peştera este declarată monument al naturii, iar cea mai mare parte a ei este rezervaţie speologică. A fost amenajată pentru turişti în 1972, o vizită durând la vreo 45 de minute. Astă vară biletul era 15 lei de cap de adult furajat.
De ajuns se ajunge dinspre Beiuş, prin Remetea. Ultimii câţiva km sunt drum forestier, dar bine întreţinut, iar ultimii 200 de metri se fac pe jos. Peştera te impresionează din uliţă datorită portalului de mari dimensiuni. Oficial dimensiunile sunt 16x10 metri, dar mie mi s-a părut mai mult de atât. Locaţia este bine semnalată pe hărţile şi site-urile de specialitate, fapt dovedit de prezenţa a numeroşi turişti străini (în cazul nostru francezi, englezi şi, evident, maghiari). Bucureşteni mai puţini, câtă vreme celor mai mulţi dintre dumnealor le este tare lene să-şi urce hoitul chiar şi prin Bucegi, dar să mai şi taie ţara în două pentru un loc fără baruri. A, da. La intrarea în peşteră poftitorii au oportunitatea să se dea cu tiroliana. Costă 10 lei şi te duce la o înălţime onorabilă (cam 50 m) de-a latul văii.