Piazza di Spagna

Este una dintre cele mai cunoscute pieţe din Roma şi se află tot prin partea de nord a oraşului intra muros (partea cuprinsă între anticele ziduri ridicate de Aurelian în sec. 3). Nu este prea mare, iar partea cea mai "vizionabilă" din ea (cu excepţia turistelor) este o frumoasă fântână barocă - Fontana della Barcaccia - ridicată, în 1627, de Gian Lorenzo Bernini şi tatăl său (Pietro Bernini, la rândul său sculptor). În traducere "Fântâna Bătrânei Bărci" sau ceva de genul ăsta pentru că are forma unei ambarcaţiuni pe jumătate scufundată (cu puţin înainte, pe cât se pare, o puternică inundaţie a lăsat în urmă acolo o barcă umplută cu mâl).
Mai este cunoscută pentru faptul că într-o casă de aici a binevoit John Keats să facă ultimul pas spre nemurire.
Ceea ce face faima mondială a locului este Scara spaniolă. Are 135 de trepte şi este cea mai largă scară monumentală din Europa. A fost construită pe la începutul sec. 18 din banii unui diplomat francez. Lega ambasada spaniolă (de unde şi numele pieţei de dedesubt) şi biserica Trinita dei Monti (aflată atunci, ca şi acum, sub patronajul statului francez) din deal cu un palat al Vaticanului din aval.

Înălţarea bisericii Trinita dei Monti (Sfânta Treime din Deal - au şi italienii ăştia o imaginaţie) a fost începută de Ludovic XII al Franţei (de unde şi patronajul iubitorilor de bânză de tomberon), pentru a celebra a sa invazie reuşită a Neapolelui (încă nu-i spusese nimeni că o să piardă războiul ăla). Construcţia a fost demarată (anul 1502) în stil gotic francez, lucru care a strâmbat a dispreţ nasul macaronarilor. Aşa că, imediat ce riga francez a executat o magistrală retragere strategică la Paris, au pus ei mână de la mână şi i-au conferit o alură renascentistă, biserica fiind consacrată, în cele din urmă, în anul 1585. În faţa bisericii a fost amplasat obeliscul salustian, copie după un original egiptean realizată iniţial pentru grădinile marelui istoric roman Sallustius din sec. 1 î.Hr. Decoraţia interioară combină stilul Renaşterii târzii cu stilul Manierismului.